Morisena

Revistă trimestrială de istorie, editată de Asociația Culturală „Concordia“ din Cenad, cu sponsorizare din partea Primăriei Cenad

Morisena nr. 1 (5)/2017

Morisena nr. 1 (5)/2017Tiberiu Ciobanu - Despre Vincențiu Babeș la 110 ani de la trecerea sa la cele veșnice
Constantin-Tufan Stan - George Enescu și spațiul cultural multietnic timișorean
Dumitru Tomoni - Cercetarea monografică în nord-estul Banatului
Péter Wéber - Personaje legendare din Evul Mediul timpuriu bănăţean în interpretări istoriografice româneşti şi maghiare
Valentin Bugariu - Sfântul din imediata noastră apropiere. Iosif cel Nou de la Partoș la 60 de ani de la canonizare. Istoria unei vieți
Dușan Baiski - Sexualitatea în propaganda nazistă din Banat
Mihaela Bucin - Ilustrate dintre Mureș și Tisa - Legende despre crucea monolitică de la Cenadul Unguresc
Florin Zamfir - Românii din Periam și primele lor instituții, întemeiate după Marea Unire
Iusztin Zoltan - Districte românești în Banatul Medieval (II)
Ionel Bota - O vizită regală în Banatul istoric. Oraviţa, 1933
Árpád Jancsó - Iconographia Temesvariensis 1716
Sfetcu Mihailov - Sfârşitul deportării în Bărăgan şi urmările ,,post factum”
Recenzii
Mokrin (Serbia) - Imagini de arhivă 

Morisena nr. 4/2016

Morisena nr. 4/2016Din cuprinsul acestui număr:
Claudiu Călin - 300 de ani de la eliberarea Timişoarei și povestea unei icoane 
Mircea Măran - Poziţia românilor din Banatul sârbesc în anii instaurării regimului comunist în Iugoslavia (1945-1953) 
Ionel Bota - Istorie pe scurt a  primei Farmacii Montanistice din România 
Petru Opruț - Sălașele din Voislova 
Ioan Hațegan - Legendă și adevăr în „Voievodul țiganilor” 
Iusztin Zoltán - Districte românești în Banatul Medieval (I) 
Mircea Rusnac - Nașterea unui centru industrial 
Constantin-Tufan Stan - Mihail Bejan, autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla
Uwe Detemple - 1956: Mişcarea studenţească timişoreană şi viziunea unei a Treia Căi 
Mihaela Bucin - Ilustrate dintre Mureş şi Tisa - Ostrovul Vrăjitoarelor din Seghedin 
Dușan Baiski - Reuniunea Generală Poporală din Cenadul Vechi 
Milan Uncianschi - Povestea familiei mele. Deportarea în Bărăgan 
Luana Constantin - Mărturii pentru eternitate 
Cenad - Imagini de arhivă 
Recenzii

 

Morisena nr. 1/2016

 

Morisena nr. 1/2016Și, totuși, de ce o revistă cu numele de „Morisena“? Simplu. Fiindcă la Morisena (acum Cenad, jud. Timiș) a existat prima școală de pe actualul teritoriu al României. Aici a funcționat cea dintâi mănăstire atestată documentar în actuala Românie. Și tot aici este atestat primul scriitor: Girardo, venețian de origine, primul sfânt catolic de pe plaiurile actuale ale României. Trei motive care ne oferă dreptul, dar mai cu seamă ne obligă la maximum de vigilență asupra calității materialelor ce vor fi publicate în cadrul revistei.

Desigur, vor avea întâietate absolută textele legate de istoria Cenadului, chiar dacă ele au mai fost publicate, însă au rămas necunoscute cenăzenilor de astăzi. Urmate fiind de cele privitoare la istoria altor localități, evenimente și personalități ale Banatului istoric. Și, doar în cele din urmă, la istoria României, materiale care, de-a lungul timpului, s-au bucurat de generoase spații tipografice, indiferent de regim, aceasta deseori în dauna textelor de interes local sau chiar regional.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank