Giorgioni, Remus Valeriu - Cei șapte morți uriași

 

Giorgioni, Remus Valeriu - Cei șapte morți uriașiIa te uită, ce avem aici?...
Am în față, înșiruite pe masă, câteva mici obiecte aparent fără nici o valoare: vreo două șuruburi, cuie de beton, dibluri din plastic și din metal. Un creion de tâmplărie GRABER (absolut indispensabil unuia care lucrează la framing), pe care scrie ATLANTIC CITY și un număr de telefon – pe o parte. Pe cealaltă, tape tech www, tape tech. com., și alt număr de telefon. Îl încerc pe o foaie de hârtie, chiar asta pe care scriu, mâzgălesc puțin cu el... Scrie cam deschis, bun totuși de însemnat pe lemn cu el.

La botul calului... verde

La botul calului... verdeIdeea „Pălăriei bănăţene”, un festival de satiră bilingv, sârbo-român, a apărut în urmă cu doi ani, la Timişoara. Dorinţa organizatorilor a fost să popularizeze aforismul sârbesc în România şi să construiască o nouă punte de legătură între umoriştii din cele două țări.
La prima ediţie a festivalului au fost prezenţi autori şi caricaturişti din Belgrad (Serbia), Zvornik, Bijeljina, Konjic (Bosnia), Timişoara şi Petroşani. Succesul înregistrat a dus inevitabil la „lărgirea” manifestaţiei, care de anul trecut s-a mutat la berăria „Bierhaus”, în Piaţa Unirii. De asemenea, Uniunea Sârbilor din România, agenţia Mozzart și alți sponsori au binevoit să suporte o parte din cheltuieli, uşurând astfel considerabil munca organizatorilor.

Bălan, Gheorghe - N-am știut să sting un trandafir

 

Bălan, Gheorghe - N-am știut să sting un trandafirGHEORGHE BĂLAN (18.06.1947, Dealu Lung, j. Vrancea-31.05.2003, Chizătău, comuna Belinţ, j. Timiş), poet, grafician, pictor decorator, ajunge cu familia în 1950 la Chizătău, unde frecventează şcoala primară (1954-1958), iar la Belinţ, şcoala elementară (1958-1961), apoi 2 ani Liceul Teoretic Hunedoara (1961-1963), de la care se transferă la Şcoala Profesională Comercială de Artă Decorativă din acelaşi oraş (1963-1965). Un an (1971-1972) şi un trimestru (1972) urmează Şcoala de Pădurari din cadrul Liceului Silvic Timişoara. Practică meseria de pictor decorator în oraşele Alexandria, Hârşova, Timişoara (1965-1971) şi Hunedoara (1973-1977). 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank