La botul calului... verde

La botul calului... verdeIdeea „Pălăriei bănăţene”, un festival de satiră bilingv, sârbo-român, a apărut în urmă cu doi ani, la Timişoara. Dorinţa organizatorilor a fost să popularizeze aforismul sârbesc în România şi să construiască o nouă punte de legătură între umoriştii din cele două țări.
La prima ediţie a festivalului au fost prezenţi autori şi caricaturişti din Belgrad (Serbia), Zvornik, Bijeljina, Konjic (Bosnia), Timişoara şi Petroşani. Succesul înregistrat a dus inevitabil la „lărgirea” manifestaţiei, care de anul trecut s-a mutat la berăria „Bierhaus”, în Piaţa Unirii. De asemenea, Uniunea Sârbilor din România, agenţia Mozzart și alți sponsori au binevoit să suporte o parte din cheltuieli, uşurând astfel considerabil munca organizatorilor.

Bălan, Gheorghe - N-am știut să sting un trandafir

 

Bălan, Gheorghe - N-am știut să sting un trandafirGHEORGHE BĂLAN (18.06.1947, Dealu Lung, j. Vrancea-31.05.2003, Chizătău, comuna Belinţ, j. Timiş), poet, grafician, pictor decorator, ajunge cu familia în 1950 la Chizătău, unde frecventează şcoala primară (1954-1958), iar la Belinţ, şcoala elementară (1958-1961), apoi 2 ani Liceul Teoretic Hunedoara (1961-1963), de la care se transferă la Şcoala Profesională Comercială de Artă Decorativă din acelaşi oraş (1963-1965). Un an (1971-1972) şi un trimestru (1972) urmează Şcoala de Pădurari din cadrul Liceului Silvic Timişoara. Practică meseria de pictor decorator în oraşele Alexandria, Hârşova, Timişoara (1965-1971) şi Hunedoara (1973-1977). 

Galetaru, Geo - Mesagerul obscur

Geo Galetaru - Mesagerul obscurEmoţie aruncată-n aer
Pe sub pini mohorâţi
Şi apeducte ruinate de gloria lumii
Acelaşi rictus împământenit în catedrale vechi
Aceeaşi peregrinare cu palmele lipite de cer
Unde e cifrul frunzei victorioase
Cu care îmblânzeam verile din necrologul altruist
Cineva plantează surâsuri la marginea ninsorii
Emoţie aruncată-n aer
Tu alungi fapta care te ţine prizonier
O emulaţie de zile mari printre greieri taciturni
Cândva moartea va avea culori nesupuse
Un popas în declinul recognoscibil al crinului

Timișoara, peste 100 de ani

 

Timișoara, peste 100 de ani

Timișoara, peste 100 de ani

Asociația Culturală Helion lansează miercuri, 25 martie a.c., în sala Orizont a Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (Pța. Sf. Gheorghe nr. 2 ), concursul bienal TIMIȘOARA,  PESTE O SUTĂ DE ANI.

 

Sprijiniți Banaterra cu 2% din impozitul pe salariu!

 

Sprijină Banaterra cu 2% din impozitul pe salariu!Oare îți cerem prea mult să descarci acest formular, să-l completezi și să-l expediezi pe adresa administrației financiare de domiciliu? 

Nu uitați că furnizorii de servicii nu sunt deloc impresionați de voluntariatul nostru, de dragostea noastră pentru cultură. Pur și simplu, ei întrerup curentul, Internetul, hostingul acestui portal. Și noi ne vom trezi în întuneric.

Faceți acest gest, până nu e prea târziu. Un plic, un timbru și un formular. Atât ar fi contribuția dvs.

Sprijiniți Banaterra. Până mai aveți ce.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank