Dorcescu, Eugen - Nirvana - Cea mai frumoasă poezie

 

Dorcescu, Eugen - Nirvana - Cea mai frumoasă poeziePoet, prozator, eseist, lingvist, traducător din limbile franceză şi spaniolă, editor, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi cetăţean de onoare al Timişoarei, Eugen Dorcescu s-a născut în 18 martie 1942 la Târgu Jiu, ca fiu al soţilor Eugeniu şi Alexandra Berca, ambii învăţători. Sub influenţa părinţilor şi, mai târziu, graţie şcolii temeinice pe care a urmat-o cu seriozitate, şi-a însuşit respectul pentru valorile perene, care i-au marcat existenţa. Opţiunea pentru calea spirituală, singura adecvată idealurilor sale, s-a cristalizat în cursul studiilor liceale. După ce, în 1961, a absolvit Liceul „Fraţii Buzeşti”, din Craiova, a continuat să aprofundeze cunoaşterea ştiinţelor umaniste la Facultatea de Filologie din Timişoara, unde a găsit în dascălii dintâi ai Universităţii, dar şi în unii colegi, oameni capabili să îi menţină vie pasiunea pentru carte, în formele clasice ale culturii, şi să îi rămână aproape în ascensiunea sa, într-o durabilă amiciţie intelectuală. Tot la Universitatea din Timişoara şi-a cunoscut soţia, pe Olimpia-Octavia Berca. Strălucită absolventă a aceleiaşi facultăţi de filologie, cercetătoare cu importante contribuţii în stilistică, în istoria şi în critica literară, Olimpia-Octavia Berca i-a fost mereu alături într-un destin uman, profesional şi artistic, asumat în modul cel mai elevat cu putinţă.

Haugh Béla - Isprăvile eroice ale lui Háry János

 

Haugh Béla - Isprăvile eroice ale lui Háry János

- Adevărat vă spun, zise cu mândrie Viteazul Háry János adresându-se oaspeţilor adunaţi în pivniţa săpată în coasta dealului, adevărat vă spun vouă că nici vorbă ca eu să fi venit pe lume precum alţii. Asta deoarece, afirm cu fermitate, naşterea mea a avut loc într-un fel ieşit din comun. Desigur, se cuvine să ştie toată lumea că Viteazul Háry János provine dintr-o familie maghiară nobilă. Una străveche, ale cărei rădăcini pot fi duse până la Adam. Slăviţii mei strămoşi au săvârşit o mulţime de fapte măreţe, au scurtat capetele unui duium de turci şi de tătari, n-au plătit dări şi au avut o moşie atât de mare, încât nu le ajungea anul s-o înconjoare călare. E drept, partea moştenită de tata a ajuns să fie mult mai mică, dar cerul l-a binecuvântat cu o droaie de copii. Erau deja şase băieţi înfulecă-pâine când mama s-a rugat să-i aducă barza şi o fetiţă.

Alternanțe nr. 4(9)/2015

 

Alternanțe nr. 5(9)/2015

În acest număr semnează:
Liviu Antonesei, Vasile Andru, Iulian Boldea, Ana Blandiana, Valentin Lustig, Mihaela Albu, Nicolae Mătcaş, Dan Anghelescu, Geo Vasile, Lucia Gogea, Bogdan Ulmu, Daniel Corbu, Mircea A. Diaconu, Francisco Kocsis, Vasile Gogea, Darie Ducan, Clelia Ifrim, Alexandru Petria, Bedros Horasangian, Dan Dănilă, Veronica Balaj, Alda Merini, Rainer Maria Rilke, Arseni A. Tarkovski, Leo Butnaru, Moses Rosenkranz, Nikolaus Berwanger, Mircea M. Pop, Horst Samson, Corneliu Zeana, Adriana Weimer, Vasile Man, Laurian Lodoabă, Bernhard Setzwein, James Meredith, Frank Joussen, Maximilian Dengg, Eugen D. Popin, Despina S. Budişteanu.

Stan, Constantin-Tufan - Liviu Tempea, pianistul compozitor


 

Stan, Constantin-Tufan - Liviu Tempea, pianistul compozitorAdept al unei vieţi boeme, petrecute în anturajul unor selecte cercuri literare pe care le-a frecventat cu obstinaţie, societar al vestitului Cor Mitropolitan din Iaşi – aflat sub bagheta lui Gavriil Musicescu –, colaborator al lui D. G. Kiriac la Societatea Corală „Carmen” – la constituirea căreia şi-a adus aportul –, dirijor al Reuniunii Române de Muzică din Sibiu (unde a urmat unor iluştri predecesori – Gheorghe Dima şi Augustin Bena), medic militar pe frontul Primului Război Mondial, LIVIU TEMPEA (1870, Lugoj -1946, Cluj) şi-a risipit harul interpretativ pianistic în gratuite şi efemere efuziuni improvizatorice, dar şi indubitabila chemare componistică, în varii proiecte de mai mică amploare, cu un nesemnificativ ecou în epocă. După o viaţă dăruită muzicii, cu prea puţine satisfacţii personale, marcată de un nobil altruism, la apus de carieră (tardiv, la cincizeci de ani!), Tiberiu Brediceanu, amicul şi colaboratorul său din copilărie, i-a oferit, ca binemeritată răsplată, după Marea Unire, un post de profesor la catedra de pian a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj.

Nițchidorf - 230 de ani


Nițchidorf - 230 de aniLocalitatea Nițchidorf a apărut ȋn al treilea val de colonizare a șvabilor din Banat, „Dritten Schwabenzug“, ȋn perioada ȋmpăratului Iosif al II-lea. În vara anului 1785 au fost repartizate primele case coloniștilor germani. Ei au venit ȋn cea mai mare parte din Lorena, Palatinat, Trier, dar și din alte părți ale Germaniei.
 Şi ȋn Nițchidorf, pentru cei dintâi locuitori a fost valabil proverbul coloniștilor:„Pentru primii moartea, după aceea suferința, și abia mai târziu, pâinea.“ După zeci de ani de muncă, a urmat un timp de prosperitate care a dus la ȋnflorirea comunei. Evenimentele majore din secolul XX, reprezentate de războaie, deportare și dictatura comunistă au contribuit la exodul șvabilor.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank