Morisena nr. 1/2016

 

Morisena nr. 1/2016Și, totuși, de ce o revistă cu numele de „Morisena“? Simplu. Fiindcă la Morisena (acum Cenad, jud. Timiș) a existat prima școală de pe actualul teritoriu al României. Aici a funcționat cea dintâi mănăstire atestată documentar în actuala Românie. Și tot aici este atestat primul scriitor: Girardo, venețian de origine, primul sfânt catolic de pe plaiurile actuale ale României. Trei motive care ne oferă dreptul, dar mai cu seamă ne obligă la maximum de vigilență asupra calității materialelor ce vor fi publicate în cadrul revistei.

Desigur, vor avea întâietate absolută textele legate de istoria Cenadului, chiar dacă ele au mai fost publicate, însă au rămas necunoscute cenăzenilor de astăzi. Urmate fiind de cele privitoare la istoria altor localități, evenimente și personalități ale Banatului istoric. Și, doar în cele din urmă, la istoria României, materiale care, de-a lungul timpului, s-au bucurat de generoase spații tipografice, indiferent de regim, aceasta deseori în dauna textelor de interes local sau chiar regional.

Borchin, Mirela-Ioana - Apa

Borchin, Mirela-Ioana - Apa

Arhitema scrierilor în proză ale Doamnei Mirela-Ioana Borchin (romanele Punctul interior, 2010; Spre nicăieri, în colaborare, 2014; 
Apa, cartea de proză scurtă, atât de frumos, de simplu şi de misterios intitulată, pe care mă încumet a o prefaţa acum) este, după convingerea mea, Paradisul pierdut, mai degrabă reminiscenţa, eventual conştiinţa, poate nemărturisită, topită, implantată în orice abisală aducere-aminte, a pierderii Edenului, atunci, la începuturi, cu tot ce implică o asemenea teribilă dramă în orizontul existenţei individuale. Un Paradis nedefinit, însă, poate chiar inexistent, o stare de 
Idealitate, o Aspiraţie, o Proiecţie a eului, o sete, o dorinţă de Perfecţiune şi de Eternitate, în efemeritatea grosieră, funciar imperfectă, a lumii.

Hupov, Darius Luca - Elegie pentru un triunghi

Hupov, Darius Luca - Elegie pentru un triunghi

Două reuniuni speciale îi sunt dedicate volumului de debut literar ELEGIE PENTRU UN TRIUNGHI, semnat de Darius Luca Hupov şi apărut în cadrul colecţiei INSOLIT a editurii Eurostampa din Timișoara.
Primul eveniment este găzduit de către Clubul de anticipaţie Helion vineri, 22 ianuarie, începând cu ora 17,00, în sala Orizont a Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (Piaţa Sf. Gheorghe nr.3, et. I).
Prezentarea volumului va fi făcută de Lucian-Vasile Szabo, coordonatorul ediţiei, iar Ttudor Beșuan şi Cristian Koncz vor trasă liniile unui portret literar al lui Darius Luca Hupov. 
În 27 ianuarie, de la ora 18, la librăria Cartea de Nisip, va avea loc lansarea aceluiaşi volum ELEGIE PENTRU UN TRIUNGHI. 
Cornel Secu va fi moderatorul întâlnirii la care Radu Pavel Gheo, Marian Odangiu şi Lucian-Vasile Szabo vor vorbi despre importanța acestui volum de povestiri în contextul cultural actual. 
În finalul reuniunilor, autorul va acordă autografe.

Buhnă-Dariciuc, Tiberiu - Monografia Şcolii Niţchidorf (1785-2015)


Buhnă-Dariciuc, Tiberiu - Monografia Şcolii Niţchidorf (1785-2015)Istoria localității Nițchidorf începe în anul 1785. Viața comunității germane care a locuit aici a durat puțin - 200 de ani. Dacă ar fi să raportăm această perioadă la timpul omenirii, sigur ni s-ar părea o picătură într-un ocean. Din secolul al XVIII-lea până în anii 1990 când au plecat aproape toți șvabii din Nițchidorf, comunitatea a avut parte de urcușuri și coborâșuri. Începuturile au fost dificile, adaptarea noilor veniți la mediul de viață din Banat nu a fost deloc ușoară. Au urmat ani întregi de muncă pentru a îmblânzi terenul infertil pe care trebuiau să-l lucreze pentru a-și câștiga traiul. Au fost loviți de boli necruțătoare și de o climă neprietenoasă.
 Cu toate acestea, șvabii din Nițchidorf s-au acomodat și au început să se simtă ca acasă. Pentru acesta și-au construit o biserică în anul 1824, și-au săpat fântâni în sat, s-au preocupat de toate aspectele necesare unei vieți normale.

Bugariu, Valentin - Biserică și presă în Banat

Bugariu, Valentin - Biserică și presă în Banat

Consecventă zelului misionar al Sfinților Apostoli și al Sfinților Părinți, Biserica noastră are datoria de a înțelege modul de funcționare a societății informaționale din zilele noastre, pentru a folosi cu discernământ mijloacele de comunicare spre a comunica valorile Ortodoxiei și a intra în rețelele de socializare, pentru întâlnirea cu omul de astăzi, utilizator de noi tehnologii comunicaționale. 
P. F. Daniel a vorbit despre valorile fundamentale, care trebuie promovate prin comunicarea mediatică la serbarea a șase ani de la înființarea, în octombrie 2007, a centrului de presă Basilica, al Patriarhiei Române. 
“Utilizarea noilor tehnologii și a mijloacelor de comunicare în masă contribuie la intensificarea misiunii Bisericii în societate. Prin utilizarea mijloacelor moderne de comunicare în masă (media), însă nu ca un substitut pentru pastorația tradițională, care favorizează contactul personal direct dintre preot și credincioși, ci ca sprijin tehnic pentru a face cunoscute în societatea de astăzi viața liturgică, culturală, catehetică, socială și filantropică a Bisericii”, a mai spus patriarhul.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank