O bună parte din istoria neamului nostru românesc se află consemnată în filele vechilor Cazanii, ale Evangheliior și ale altor cărți bisericești.

Cititul și scrisul au pătruns în spațiul nostru cultural românesc prin Biserică. Pe lângă mănăstiri și bisericile de mir mai importante s-au organizat primele școli, unde erau pregătiți, atât viitorii slujitori ai altarelor, cât și oameni de care avea nevoie societatea românească în unitățile de administrație publică.

Sunt de-a dreptul emoționante însemnările din aceste cărți de cult, unde găsim menționate evenimente locale sau naționale cum ar fi: „La zece zile după Sfintele Paști a fost un mare cutremur“, „Au năvălit tătarii“, „A trecut Vodă prin satul nostru și prin mănăstirea noastră“

În urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, drumul de fier a modificat fizionomia reliefului, a localităţilor şi a modului nostru de viaţă în societate, înlesnind comunicarea între oameni şi permiţând în egală măsură circulaţia eficientă a mărfurilor. Aceasta a condus la spectaculoasa dezvoltare a economiei, unicii beneficiari rămânând oamenii. 

Cartea pe care v-o oferim este o evocare a amintirilor despre Buziaş şi „trenul mic” şi se adresează atât celor care au cunoscut locomotiva cu abur în toată splendoarea şi forţa ei, dar şi celor mai tineri care au astăzi la dispoziţie trenuri Intercity ultramoderne şi pentru care „atmosfera aburului cu miros de fum de cărbune şi ulei cald”, le este total necunoscută.