Arheologia Banatului

Arheologia Banatului

Unul dintre privilegiile activităţii mele de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiș este cel de a fi în contact cu o pasiune mai veche, arheologia, alături de oameni care trăiesc pentru arheologie. Iar arheologia este fascinantă pentru că ea conţine un alt mod de a privi lumea: acolo unde ochiul profan nu vede decât pietre, vegetaţie, lemne, ochiul arheologului recompune și desenează unelte, locuinţe, civilizaţii. 
Paginile care urmează prezintă o parte din efortul de cercetare a siturilor arheologice depus de arheologii din judeţul Timiș în anul 2015. Publicaţia constituie în principal un demers de popularizare, o încercare de a lega știinţa arheologiei de curiozitatea noastră, a celor care nu stăpânim limbajul și tehnicile acestei știinţe. Avem nevoie de acest tip de demers și ne propunem ca aceasta iniţiativă să nu rămână singulară. 

Lansarea revistei „Morisena“ - 2 martie 2016

Lansarea revistei „Morisena“ - 2 martie 2016

Miercuri, 2 martie 2016, ora 19,30, în cadrul seriei de manifestări culturale „Sara bănățană“ (ediția a LI-a), care se organizează în fiecare primă miercure a lunii, la berăria „Bierhaus“ din Timișoara (str. Emanuil Ungureanu nr. 15), de către Liga Bănățeană, va fi lansată revista trimestrială de istorie „Morisena“.
Invitați sunt:
- Nicolae Crăciun, primarul comunei Cenad;
- Ioan Hațegan, doctor în istorie, coordonator al revistei;
- Dușan Baiski, membru al Uniunii Scriitorilor din România, inițiator și coordonator al revistei.
Publicația apare sub egida Asociației Culturale „Concordia“ din Cenad, sponsorizarea fiind asigurată de Primăria Cenad și Consiliul Local Cenad.

Ivănescu, Valentin - Căile ferate din Banat, un simbol în pericol

Ivănescu, Valentin - Căile ferate din Banat, un simbol în pericolSistemul de transport este unul din elementele de bază ale unei creşteri economice fundamentale. Transportul este creator de valoare şi de un înalt grad de utilitate. Costul transporturilor poate atinge 40% din costurile totale de producţie. Practic nu există nici o activitate în sfera producţiei materiale care să nu fie legată şi condiţionată, într-un fel sau altul, de transport. Prin urmare, transporturile reprezintă un domeniu deosebit de important al activităţilor economico-sociale care serveşte din plin interesele materiale şi spirituale ale societăţii.
 

Ivănescu, Valentin - Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara

Ivănescu, Valentin - Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate TimișoaraPrezenta carte încearcă şi reuşeşte să prezinte căile ferate din Banat şi din sud-vestul Ardealului, aflate sub administrarea Regionalei de Căi Ferate Timişoara, din momentul construirii acestora până în zilele noastre. Banatul se poate mândri justificat cu câteva priorităţi în ce priveşte căile ferate din România:
- prima linie da cale ferată: Oraviţa-Baziaş cu lungime de 52 km, iaugurată la 20 august 1854
- primul nod de cale ferată: Timişoara, 30 august 1858
- prima staţie de cale ferată iluminată cu gaz aerian: Timişoara, 1857
- prima staţie din Europa iluminată electric: Timişoara, 1884
- curbe cu cele mai mici raze (114 m): linia Oraviţa-Anina
- prima linie de cale ferată electrificată; Arad-Pâncota, la 10 aprilie 1913
- cea mai mare declivitate între staţiile Bouţari şi Porţile de Fier, de pe linia de cale ferată Subcetate-Caransebeş (inaugurată la 18 decembrie 1908); pe acest tronson a fost realizată singura linie cu cremalieră din ţară.
- Banatul are cea mai densă reţea feroviară. -primul depou de locomotive: Oraviţa, 1854

Ivănescu, Valentin - Complexul feroviar Arad

 

Ivănescu, Valentin - Complexul feroviar AradAceastă călătorie în timp prin Complexul Feroviar Arad, cum preabine sugerează titlul, este o încercare de a expune câteva aspecte legate de activitatea lucrătorilor de la căile ferate din zona Arad, regiune distinctă a părţii de vest a ţării. Ideea de a aşterne pe hârtie incursiunea în acest colţ de ţară, nu-mi aparţine, ea fiindu-mi propusă de un inimos pensionar tracţionist din Arad, în persoana domnului Vasile
Mihalcovici, pe care am avut plăcerea să-l cunosc anul trecut cu ocazia unei invitaţii onorate de mine, de a participa la întâlnirea mecanicilor şi a meseriaşilor pensionari din depoul de locomotive Arad. Tentaţia a fost mare, iar de aici pînă a mă apuca de treabă nu a mai fost decât un mic pas. Aşadar, în toamna anului trecut, cu semnalul pe liber, am pornit în această călătorie pe drumul de fier al vestului de ţară, contra călătorie ce trebuia să se încheie la mijlocul lunii ianuarie a noului an.

Ivănescu, Valentin și alții - Buziaș, nostalgii feroviare

Ivănescu, Valentin și alții - Buziaș, nostalgii feroviareÎn urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, drumul de fier a modificat fizionomia reliefului, a localităţilor şi a modului nostru de viaţă în societate, înlesnind comunicarea între oameni şi permiţând în egală măsură circulaţia eficientă a mărfurilor. Aceasta a condus la spectaculoasa dezvoltare a economiei, unicii beneficiari rămânând oamenii. 

Cartea pe care v-o oferim este o evocare a amintirilor despre Buziaş şi „trenul mic” şi se adresează atât celor care au cunoscut locomotiva cu abur în toată splendoarea şi forţa ei, dar şi celor mai tineri care au astăzi la dispoziţie trenuri Intercity ultramoderne şi pentru care „atmosfera aburului cu miros de fum de cărbune şi ulei cald”, le este total necunoscută.

 

Morisena nr. 1/2016

 

Morisena nr. 1/2016Și, totuși, de ce o revistă cu numele de „Morisena“? Simplu. Fiindcă la Morisena (acum Cenad, jud. Timiș) a existat prima școală de pe actualul teritoriu al României. Aici a funcționat cea dintâi mănăstire atestată documentar în actuala Românie. Și tot aici este atestat primul scriitor: Girardo, venețian de origine, primul sfânt catolic de pe plaiurile actuale ale României. Trei motive care ne oferă dreptul, dar mai cu seamă ne obligă la maximum de vigilență asupra calității materialelor ce vor fi publicate în cadrul revistei.

Desigur, vor avea întâietate absolută textele legate de istoria Cenadului, chiar dacă ele au mai fost publicate, însă au rămas necunoscute cenăzenilor de astăzi. Urmate fiind de cele privitoare la istoria altor localități, evenimente și personalități ale Banatului istoric. Și, doar în cele din urmă, la istoria României, materiale care, de-a lungul timpului, s-au bucurat de generoase spații tipografice, indiferent de regim, aceasta deseori în dauna textelor de interes local sau chiar regional.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank