Bugariu, Preot dr. Valentin - Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului

 

Bugariu, Preot dr. Valentin - Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului

Biserica Ortodoxă din Banat cinsteşte în mod festiv anul acesta împlinirea a 60 de ani de la actul canonizării (trecerii în rândul sfinţilor) a Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (1956) şi a împlinirii a 360 de ani de la adormire a Cuviosului Iosif, Mitropolitul Timişoarei.
Deşi de-a lungul timpului au apărut numeroase ediţii fie la Timişoara, fie la Caransebeş care au înfăţişat viaţa, slujba şi acatistul Sfântului ocrotitor al Banatului, această nouă ediţie apare din necestităţi catehetice pentru credincioşii parohiei Birda şi ai filiei Sîngeorge în primul rând, şi mai apoi pentru alţi doritori de a cunoaşte viaţa şi faptele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş. Această carte este prima dintr-o colecţie intitulată ,,Biblioteca Arhanghelul” fiind însoţitoare a revistei parohiale cu acelaşi nume.

Ardeleanu, Aurel Gheorghe - Nebun după Paris

 

Ardeleanu, Aurel Gheorghe - Nebun după ParisO duminică după-amiază de iulie. Ultimele case ale oraşului au rămas în urmă şi, după o zi toridă, soarele scapătă spre asfinţit, indicându-ne, fără putinţă de tăgadă, direcţia pe care trebuie s-o urmăm. Suntem pe un drumeag prăfuit de ţară, străjuit de plopi şi de terenuri virane, peisajul semănând cu un altul pe care o să-l găsesc notat peste mult timp într-un caiet: „Până-n zări, umbrele plopilor sunt întunecate şi lungi, foarte lungi, nespus de lungi, încât câmpia pare burta unei zebre adormite care respiră rar, foarte rar, din ce în ce mai rar…” 

Vatră nouă 2000 - 2015 - Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii

O bună parte din istoria neamului nostru românesc se află consemnată în filele vechilor Cazanii, ale Evangheliior și ale altor cărți bisericești.

Cititul și scrisul au pătruns în spațiul nostru cultural românesc prin Biserică. Pe lângă mănăstiri și bisericile de mir mai importante s-au organizat primele școli, unde erau pregătiți, atât viitorii slujitori ai altarelor, cât și oameni de care avea nevoie societatea românească în unitățile de administrație publică.

Sunt de-a dreptul emoționante însemnările din aceste cărți de cult, unde găsim menționate evenimente locale sau naționale cum ar fi: „La zece zile după Sfintele Paști a fost un mare cutremur“, „Au năvălit tătarii“, „A trecut Vodă prin satul nostru și prin mănăstirea noastră“

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank