Ardelean, Liliana - Stele în infern

 

De câteva zile femeia sta fără de reacţie, nemişcată în balansoarul de pe terasă. Noroc că era vară. Poate că, şi dacă nu era, tot n-ar fi simţit frigul, sau ploaia, sau ninsoarea. Peste ea ninsese amarul şi dezamăgirea fără de capăt. O ţinea împietrită, fără să se mişte. Doar din când în când tresărea scurt, spasmodic, ca şi când ar fi trecut-o frisoane. (fragment).

Ardelean, Liliana - Viețile sufletului

 

Pe cerul îmbujorat de apropierea apusului, a apărut proiectat în zenit, mult prea viu, chipul cel drag. Nick, Nick al ei îi zâmbea cu zâmbetul lui cel şăgalnic dar negrăit de blând, care te dezarma, îţi încălzea sufletul, alunga Harpiile, te oblojea de toate răutăţile pământului, îţi dădea putere şi suflu, şi încredere, şi dor de viaţă şi de frumos, îţi făcea sufletul să tremure precum coarda de liră în mâna muzelor olimpiene. (fragment). 

Contraș, Cristian - Cernobîl - Biserica de plumb

 

Cristian Contraș - Cernobîl - Biserica de plumbCernobîl, o forţă colosală pulsează în pântecul adânc de beton. O aud cum freamătă, în gură simt gust greu şi amar de plumb, dinţii şi gingiile aproape că nu mi le mai simt.
De ce ai lăsat, Doamne puterea atomului pe mâna omului? În Sufletul Tău simţi câteodată o fierbere necontrolată a atomilor? Căldură truputul Tău, Doamne, e mai arzătoare decât magma de uraniu zidită în cochilia de beton.
Cât de tare ne iubeşti pe noi, popoarele care controlează o putere comparabilă doar cu a Ta?… Puterea atomului!…  Ne iubeşti şi pe noi, Doamne?
În fuga calului, sabia flutură deasupra capului ofiţerului alb… A soldatului roşu… Cuceritorul Berlinului şi învingătorului de la Stalingrad…
Simt în mine sămânţa unui popor puternic şi paradoxal. Sunt Iuri Gagarin, cuceritorul cosmosului, sunt martirul ortodox care se stinge în Siberia, sunt inventatorul şi călugărul, geniul chimist… Sunt profetul…  Mântuitorul neamului şi revoluţionarul, ţarul şi anarhistul…  Sunt credinţa şi neantul.

E ca durerea mea s-o-mpac - Antologie

 

E ca durerea mea s-o-mpac - AntologieLa Uzdin poezia românească este la ea acasă
Se pot spune multe despre Festivalul internațional de poezie ,,Drumuri de spice” de la Uzdin , acum după 20 de ani când, noi toți; organizatorii ne-am învățat că iluzile, ostenelile și așteptările au totuși un viitor real, că marii noștri poeți ai limbii române au venit la Uzdin pentru că noi eram aici și-i – așteptam! Căci prin forța, puterea și strălucirea sa, festivalul ,,Drumuri de spice” a devenit un adevărat festival al poeziei românești unde sufletul vibrează. Unde simțurile sunt teribil de încordate și unde poezia românească trăiește clipele ei de fericire.
 
 

Barbu, Vasile - ...Ca și după o icoană


Vasile Barbu - ...Ca și după o icoanăNimeni nu mă mai ține
de mână.
De aceeia –
atâtea alunecări.
* * *
Fiindcă tu m-ai
purtat prin zăvoaiele
cerești
nemuritoare fie-ți
steaua călăuzitoare.

Delacodru Groza, Teodor - Cărări incandescente

 

Teodor Groza Delacodru - Cărări incandescentePrefață

Cunosc, destul de bine, poezia românească din Serbia, pentru că, în ultimile două decenii, am avut posibilitatea să urmăresc creația literară a scriitorilor români de aici. Mai mult chiar, în ultimii ani, am ajuns la un studiu înaintat al alcătuirii, împreună cu Vasile Barbu, a unei culegeri de poezie românească din Serbia – proiect stingherit de neobținerea unor fonduri financiare, pentru tipărirea unei asemenea lucrări.

Ca poet,Teodor Groza Delacodru mi-a atras atenția, începând cu volumul său de debut Versuri pentru Terra, apărut în 1997, la Editura „Tibiscus” din Uzdin. De-a lungul timpului i-am apreciat prestația literară diversă, el dovedind o largă disponibilitate creatoare, prin abordarea,cu bune rezultate,a poeziei în grai, a epigramei, și a teatrului, în care se manifestă un umor rafinat, captivant.

Ciolac, Lidia - biografie


A văzut lumina zilei la 1 ianuarie 1933, în Timişoara, A absolvit Şcoala medie tehnică de arte plastice din Timişoara (1948-1952) şi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1952-1958), fiind specialist în grafică de şevalet şi în ilustraţie de carte.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank