Reșița - Formația actuală Banater Bergland Trio

Reșița - Formația actuală Banater Bergland Trio
De la stânga la dreapta: Vincenzo Cerra (ghitară), Karl Lupșiasca (vioara II), George Gassenheimer (vioara I).
 

Reșița - Formația Banater Bergland Trio

Reșița - Formația Banater Bergland Trio

De la stânga la dreapta: Josef Ruzicska (Vioara I), Carol Stoianovici (Acordeon), Karl Lupșiasca (Vioara II). 

Muzică de cameră la Reșița

Muzică de cameră la Reșița

 

Muzică de cameră la Reșița. De la stânga la dreapta: Msgr. Paul Lackner (violă), Josef Braumann (violoncel), Helmuth Wersching (pian), Elmar Röhrich (vioara I), Karl Lupșiasca (vioara II).

Marcu, Constanța - Sunt extrem de multe tentaţii la care renunţ

 

Constanța MarcuAnul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004,  Pentru că, încă nu aveam calculatorul meu, acasă, colindam toate cluburile cu Internet, din cartier, (ţin minte, lucram lângă tineri specializaţi, mult mai rapizi în tehnica de lucru și care jucau neostenit ). De fapt, ideea cărţii mi-a venit în clipa în care, pe ecran, mi-a apărut broderia medievală: „Acoperământul de mormânt al  Mariei de Mangop”, păstrată în Muzeul Mănăstirii Putna.

Dorcescu, Eugen - Un cuvânt despre Internet. Un cuvânt despre Banaterra

 

Eugen DorcescuCu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998). Pe atunci, eu mă familiarizasem, de bine, de rău, cu acest nou şi fascinant mijloc de comunicare, aşa că vestea m-a încântat. De altfel, în 1997, la München, trecusem, de pe hârtie, pe monitor, Ecclesiastul în versuri, stihuire la care am trudit ceva vreme şi care s-a tipărit, în acelaşi an, tot sub egida Editurii Marineasa. Relaţia mea profesională cu Internetul s-a aprofundat şi s-a diversificat, îndeajuns de iute. Am lansat, în spaţiul virtual, eu şi soţia mea (ea însăşi pasionată de Internet), câte un profil (câte o fişă bio-bibliografică),

De la mașina de scris, în universul fabulos al computerului...


 

Ion Marin AlmăjanAm plonjat, direct de la mașina de scris, în universul fabulos al computerului și apoi al  internetului. Saltul, făcut cu șovăire, cu stângăcii a fost uluitor. Am descoperit o lume fascinantă, prin conglomeratul de cunoștințe, prin rapiditatea cu care afli ceea ce altfel ți-ar fi cerut  nu zile, ci săptămâni sau luni și mai ales prin posibilitatea comunicării cu  mapamondul.
Apoi, m-am alăturat, în urma poftirii regretatului scriitor, critic  literar și om de cultură, Artur Silvestri, la o grupare de creatori și oameni de cultură deopotrivă universalistă și modern-tradiționalistă, (și cred că termenul acesta nu este un non sens!), iubitoare și apărătoare a tradițiilor  și valorilor românești, dar, deopotrivă și a celor universale, create să înalțe omul, să-l înnobileze, nu să-l coboare în lumea bestiilor.

Pătruţ, Nicolae - Gânduri la marginea speranţei

 

În apropiere de Băile Herculane, pe „europeanul” ce duce la Bucureşti, se lucrează cu furie şi se circulă greu.  S-au înmulţit maşinile, se lărgeşte şoseaua. Marginile şoselei de altădată au dispărut ca prin farmec. Parcelele de pământ sărac, din care localnicii îşi storceau firimituri de pâine, s-au înjumătăţit. Oamenii şi-au primit banii şi, pentru ei, sumele oferite reprezintă un vis la care nu s-au gândit niciodată. Şi copacii au început să moară, ciopârţiţi de lamele buldozerelor. Vântul le clatină frunzele pentru ultima dată. Drumul spre Europa este presărat cu lacrimi. Văd mai multe cruci aşezate de-a valma. Până mai ieri marcau locurile unde caii putere au secerat vieţi. Şi ele au fost scoase, şi nimeni nu ştie dacă vor mai fi aşezate undeva. Istoria şi vieţile se acoperă cu ciment şi uitare. Nimic nu-mi pare nefiresc, pentru că schimbările cer sacrificii.

Ne apropiem de Topleţ. Văd un car tras de boi. Bietele animale, cu ochii calzi şi mari, privesc speriate la maşinile care trec pe lângă ele. Nu ştiu ce se întâmplă şi merg abătute ca nişte oameni care nu ştiu încotro se îndreaptă .

 

Baiski, Dușan - Lugoj - Memorie, momente, monumente...

 

Lugoj - Bustul lui Ion Vidu

Unirea Banatului și Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, dincolo de profunda sa semnificație pentru poporul român, în general, pentru bănățeni și transilvăneni, în special, a însemnat pentru aceștia din urmă declanșarea unei ample acțiuni de eternizare a memoriei neamului acolo unde până atunci le-a fost interzis. În următoarele două decenii, cu deosebire în localitățile bănățene mai importante, au luat ființă zeci și zeci de comitete de inițiativă pentru ridicarea de monumente, obeliscuri, cruci-monument, busturi etc., inițiatorii provenind din cele mai diverse categorii sociale și profesionale: învățători, preoți, militari, studenți etc. Primăriile, băncile, societățile bancare, diversele instituții și organizații au fost efectiv asaltate cu cereri de sprijin. Cele mai multe inițiative s-au finalizat, chiar și cu multe sacrificii din partea inițiatorilor, altele s-au pierdut însă pe parcurs, fondurile dispărând în neant. Schimbările de regim și-au lăsat și ele amprenta. Busturi ieșite brusc de sub „garanția“ politică au fost trimise la topit, locul lor luându-l cele „valabile“. Din nefericire, în iureșul istoriei s-au luat uneori și decizii pripite, ireparabile. Cele care au rezistat au fost soclurile. Monumentele și busturile oamenilor de cultură.

 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank