Gruița, Octavian și Peia, Gavrilă - Monografia satului Șoșdea

Monografia satului ȘoșdeaOcravian Gruița - Gavrilă Peia

Monografia satului Șoșdea

Ediția a II-a, adăugită

Editura Marineasa, Timișoara, 2013

Pavel, George - biografie


George Pavel, primul dirijor al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara

Stan, Constantin-Tufan - Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean

 

Constantin-Tufan Stan - Vasile Ijac, părintele simfonismului bănățeanConstantin-Tufan Stan

Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean

Editura Eurostampa, Timișoara, 2013

 

 

 

Kakucs, Iulia-Henrietta - biografie

 

Născută în Timişoara la 25 iunie 1949. În 1972 a obţinut diploma de profesor de psihopedagogie specială (defectolog) la facultatea din Cluj. La Şcoala Profesională Specială Nr. 2 Timişoara a lucrat în două perioade, 1972-73 şi 1974-85. În anul şcolar 1973-74 a lucrat ca psiholog la Direcţia Muncii din Satu Mare unde a organizat primul laborator de psihologia muncii din ţară. 

Ardelean, Liliana - Visul ultimei ursitoare

 

Pe Lady, nume de alint care i l-a dat Mike odinioară, a ajuns-o trecerea multor ani peste zilele ce i-au fost dăruite.
Când îşi privea chipul în oglindă, îi venea să se prezinte politicos, aşa cum se cade să facă cineva care are cei şapte ani de-acasă, acelei persoane necunoscute, care s-a ivit înaintea ei pe nepusă masă, zămislită peste noapte, în prea mare grabă, din neant. (fragment)

Ardelean, Liliana - Stele în infern

 

De câteva zile femeia sta fără de reacţie, nemişcată în balansoarul de pe terasă. Noroc că era vară. Poate că, şi dacă nu era, tot n-ar fi simţit frigul, sau ploaia, sau ninsoarea. Peste ea ninsese amarul şi dezamăgirea fără de capăt. O ţinea împietrită, fără să se mişte. Doar din când în când tresărea scurt, spasmodic, ca şi când ar fi trecut-o frisoane. (fragment).

Ardelean, Liliana - Viețile sufletului

 

Pe cerul îmbujorat de apropierea apusului, a apărut proiectat în zenit, mult prea viu, chipul cel drag. Nick, Nick al ei îi zâmbea cu zâmbetul lui cel şăgalnic dar negrăit de blând, care te dezarma, îţi încălzea sufletul, alunga Harpiile, te oblojea de toate răutăţile pământului, îţi dădea putere şi suflu, şi încredere, şi dor de viaţă şi de frumos, îţi făcea sufletul să tremure precum coarda de liră în mâna muzelor olimpiene. (fragment). 

Contraș, Cristian - Cernobîl - Biserica de plumb

 

Cristian Contraș - Cernobîl - Biserica de plumbCernobîl, o forţă colosală pulsează în pântecul adânc de beton. O aud cum freamătă, în gură simt gust greu şi amar de plumb, dinţii şi gingiile aproape că nu mi le mai simt.
De ce ai lăsat, Doamne puterea atomului pe mâna omului? În Sufletul Tău simţi câteodată o fierbere necontrolată a atomilor? Căldură truputul Tău, Doamne, e mai arzătoare decât magma de uraniu zidită în cochilia de beton.
Cât de tare ne iubeşti pe noi, popoarele care controlează o putere comparabilă doar cu a Ta?… Puterea atomului!…  Ne iubeşti şi pe noi, Doamne?
În fuga calului, sabia flutură deasupra capului ofiţerului alb… A soldatului roşu… Cuceritorul Berlinului şi învingătorului de la Stalingrad…
Simt în mine sămânţa unui popor puternic şi paradoxal. Sunt Iuri Gagarin, cuceritorul cosmosului, sunt martirul ortodox care se stinge în Siberia, sunt inventatorul şi călugărul, geniul chimist… Sunt profetul…  Mântuitorul neamului şi revoluţionarul, ţarul şi anarhistul…  Sunt credinţa şi neantul.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank