„Kremm, Ana - „Valeapai - 420 de ani“

„Kremm, Ana - „Valeapai - 420 de ani“

Satul Valeapai sărbătorește 420 de ani de atestare documentară. Istoria acestei așezări românești este adusă în conul de lumină al scrisului istoric de către una din fiicele vrednice ale acestuia, doamna profesoară Ana Kremm.
Profesoară de limba latină și director al unui prestigios liceu reșițean, Ana Kremm este cunoscută ca o sensibilă și deopotrivă o talentată scriitoare
Dealtminteri, aceste sensibilități ale sale, pentru poezie și latină, se reflectă și în paginile monografice dedicate satului natal, ea împletind rigoarea latinei cu sensibilitățile ei poetice. Autoarea mărturisește sincer, încă de la bun început, că paginile monografice consacrate satului natal sunt în fapt „o istorie subiectivă”. Demersul doamnei Kremm se înscrie într-o veche tradiție a scrisului istoric bănățean, de investigare monografică a lumii rurale a provinciei.

Morisena nr. 3 (7)/2017

Morisena nr. 3 (7)/2017Tiberiu Ciobanu - Despre Ioachim Miloia, la 120 de ani de la nașterea sa 
Constantin-Tufan Stan - În acordurile Marseillaise. Reverberații francofone la Lugoj 
Valentin Bugariu - Slujire și martiriu în epoca regimului comunist (1948-1989. Biserică, învățământ teologic, carte și presă bisericească. Clerici, monahi, teologi în închisorile comuniste 
Sorin Forțiu - Banologia (II): - Un cumul de demnități: ban de Severin și comite 
Mircea Rusnac - Perioada timpurie a  istoriei industriale a Reșiței (1771-1855) 
Iavorva Marcov Iorgovan  - Monumentul Eroilor din satul Gelu 
Dușan Baiski - Război în Banat 
Nuțu Rabota-Vlad - Slobodanca Iezdici-Ewinger - un Erou Martir din Gelu 
Ionel Bota - Independenţa României. Românism, românitate, conştiinţă identitară la 1877-1878, ilustrate în presa de dincoace de munți 
Costin Feneșan - Două scrisori românești din Banatul grăniceresc (1821, 1833) 
Elena Gheorghina Băran - O filă din istoria Băilor Călacea - Gheorghe Onodi - 24 de ani în slujba celor suferinzi 
Recenzii 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank