Vulpe, Damian - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 19.V.1938, Reşiţa, CS). Dirijor, muzicolog, critic muzical, pedagog. Studii: clasele elementare paralel cu studiul pianului la Conservatorul Muncitoresc de Muzică şi Artă Dramatică din Reşiţa dar şi în familie, mama sa fiind profesoară de pian, apoi la Liceul de muzică din acelaşi oraş, continuând după desfiinţarea acestuia la cel din Timişoara (abs. 1955). Şi-a desăvârşit studiile la Conservatorul din Bucureşti (1955-1960) unde profesorii de la catedra de dirijat coral, adevăraţii lui mentori, Ion Vicol şi D. D. Botez, i-au insuflat dragostea şi pasiunea pentru cor şi baghetă. Activitate didactică: profesor în învăţământul liceal şi post-liceal la Arad însă cea mai mare parte a carierei didactice a desfăşurat-o în învăţâmântul muzical superior din Timişoara. A parcurs întreaga ierarhie de la poziţia de preparator la cea de profesor universitar în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, mai întâi la Institutul pedagogic de trei ani şi apoi, după 1990, la Facultatea de Muzică, promovând până în vârful piramidei unde a deţinut timp de 8 ani funcţia de decan. A fost câţiva ani profesor colaborator şi la Universitatea „Emanuel“ din Oradea. Este doctor în muzică şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Activitate dirijorală: a avut pe lângă atribuţiile didactice de la catedra de dirijat coral alături de Ion Românu şi responsabilitatea Corului mixt al Institutului de Muzică cu care a obţinut multe succese şi premii. De-a lungul anilor a dirijat mai multe coruri din Reşiţa şi Timişoara: Corul Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (urmaşul celebrului cor al UCMR întemeiat şi condus de Ion Românu), Corul Palatului Pionierilor din Timişoara, Corul Cooperativei „Higiena“ din Timişoara, Corala „Carmina Dacica“ a Sindicatului învăţământului din Timişoara, Corul şi Orchestra de cameră ale Universităţii timişorene. Din 1990 a înfiinţat Corala Camerata Academica Timisiensis a Facultăţii de Muzică cu care a concertat şi peste hotare (Germania, Olanda, Serbia). Perioade limitate a fost angajat dirijor colaborator la Corul Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara pentru pregătirea unor lucrări vocal-simfonice sau concerte corale à cappella. A fost maestru de cor la Opera de Stat din Timişoara (1980-1991) unde nu doar a pregătit corul ci a dirijat chiar premierele unor spectacole precum operetele Prinţesa circului de E. Kalman, Contele Mişka de A. Szirmai, sau opera Orlando de G.Fr. Händel. Activitate muzicologică: G.Ph. Telemann – monografie (în colaborare cu Ladislau Füredi), Editura Muzicală, Bucureşti, 1971; Alma Cornea Ionescuo viaţă dăruită pianului monografie, Editura Tempus, Timişoara, 1996; Iosif Velceanu – un entuziast propagator al culturii şi muzicii româneşti, Editura Eurobit, Timişoara 1996; Corala Camerata Academica Timisiensis (în colaborare cu Ariana Vulpe), Timişoara 2002, Solidar cu scena lirică, Editura Pardon, Timişoara, 2008, Solidar cu podiumul de concert, Editura Marineasa, Timişoara 2009. Ca redactor muzicolog la Filarmonica „Banatul“ a scris programe de sală, comunicări şi lucrări ştiinţifice în volume colective. Critică muzicală: Revista Muzica, Orizont, Actualitatea muzicală, Contemporanul, Drapelul roşu, Neue Banater Zeitung, Neuer Weg, Flamura roşie, Reflex, Renaşterea bănăţeană, Banatske Novine, Szabad Szó, Forum etc. Lucrări didactice: Antologia corală pentru voci egale (clasele V-VIII), 1967; Dirijorul de cor şi cântul coral, 1971; Coruri polifonice, 1976; Repertoriul coral 11 volume, toate la Editura Universităţii din Timişoara (1967-2002).

 

 

Bibliografie Crişan, Ion: Un secol de cântare muncitorească la Reşiţa 1872-1972, Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, 1972; Crişan, Ion: Centenarul Corului din Reşiţa 1982-1972, „Flamura“, Reşiţa/22 mai 1972; Cosma, Octavian Lazăr: Hronicul muzicii româneşti, Vol. V., Ed. Muzicală, Bucureşti 1983; Murgu, Doru: Murgu, „Dreptul la viaţă“, Rev. „Orizont“ nr. 32, Timişoara/9 august 1985; Andreiu, Victor: Din generaţia bănăţeană a Marei Uniri. Ioachim Perian (profesor, dirijor şi compozitor) şi Continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean (de la fosta Şcoală Normală de Învăţători din Timişoara şi alte cadre didactice şi ţărani dirijori în deceniile I-V ale sec. XX, Institutul de Studii Socioculturale şi de Educaţie Permanentă, Timişoara 1986; Uzun, Rafaela: Credinţă şi zel în slujirea muzicii, Profesorul şi dirijorul Damian Vulpe la 60 de ani, „Renaşterea bănăţeană“, Timişoara/19 mai 1998; Uzun, Rafaela: Aniversări, Damian Vulpe, Rev. „Actualitatea Muzicală“, Bucureşti, nr. 207/octombrie 1998; Funk, Arthur: Über Kirchenmusik in Südosteuropa Internationaler musikwissenschaftlicher Kongreß in Temeswar, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Bucureşti/12 iunie 1998; Giurgiu, Rodica: S-a ridicat cortina... Monografia Operei Române din Timişoara, Ed. BRUMAR, Timişoara 1999; Col. red.: Vip în Banat 2000, Ed. Almanahul Banatului, 2000; Luncan, E.S.: Şcoala muzicală reşiţeană a împlinit o jumătate de veac, „Renaşterea bănăţeană“ Timişoara/18 aprilie 2000; Lazăr, Mihai Sorin: O viaţă dedicată artei, Damian Vulpe la 40 de ani de activitate dirijorală, „Renaşterea bănăţeană“, Timişoara/23 mai 2000; Bodó, Maria: Creaţia bănăţeană pentru pian în perioada interbelică, Ed. Marineasa, Timişoara 2005; Firca, Gheorghe: Continuitate şi angajare modernă în viaţa muzicală bănăţeană interbelică din Banat, în „Muzica – dialog intercultural. – Confluenţe interculturale în Banat“, Edition Musik Südost, München 2005; Cosma, Viorel: Muzicieni din România, Lexicon biobibliografic, Vol. IX., Editura Muzicală, Bucureşti 2006; Jurma, Gheorghe: Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, Ed. TIM, Reşiţa 2006; Col. red.: Facultatea de Muzică din Timişoara 100 ani, Tradiţie şi contemporaneitate, Ed. Aegis, Timişoara, 2006; Florea, Anca: Opera da capo... (monografie), Ed. D&C, Bucureşti 2007; Tomi, Ioan: Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica „Banatul“ 60 ani (1947-2007) (monografie), Ed. Excelsior Art, Timişoara/2007; Vulpe, Damian: Formarea schimbului de mâine în preocupările pianistei Margareta Tietz-Cocora, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. III/2007; Carabenciov, Rafaela: Damian Vulpe la 70 de ani, Rev. „Reflex“, Reşiţa, IX serie nouă, nr. 1-6/2008; Tomi, Ioan: DICŢIONAR 123 compozitori, dirijori şi muzicologi, personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric, Editor Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009; Carabenciov, Rafaela: Solidarisch mit dem Konzertpodium: Zum neuen Buch von Dr. Damian Vulpe, „Musikzeitung“ (Heft 7), München/decembrie 2009; Rohr, Robert: Unser klingendes Erbe, Band III Zur Musikkultur der Donauschwaben, Verlag der Donauschwäbischen Kulturstiftung, München 2001; Tomi, Ioan: Dirijorul Ion Românu, Cântul coral o vocaţie mărturisită (monografie), Ed. Eurostampa, Timişoara 2010; Tcaciuc Brăteanu, Maria: Sunetul tăcerii, Ed. Aegis Timişoara 2010; Col. red. Radio Reşiţa: MEMENTO. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, Vol. I, Ed. Banatul Montan, Reşiţa 2010.

 

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc

Editura Eurostampa, Timișoara, 2012 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank