Vighi, Daniel - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

n. 9 octombrie 1956, Lipova, jud. Arad. Prozator, eseist. Studii: Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, Universitatea din Timişoara (1980). Doctor în filologie (1997). Profesii şi locuri de muncă: profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală nr. 15 din Timişoara (1980-1989); redactor la revista „Orizont" (1990-1992); lector, apoi conferenţiar la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara, Catedra de Literatură română şi literatură comparată. D. V. este membru în consiliile de redacţie ale revistelor: „Orizont", „Dilema", „Provincia", „Ariergarda", „Studii de literatură română şi comparată", UVT. A obţinut o bursă internaţională de cercetare şi creaţie, Akademie Schloss Solitude - Stuttgart. Cu acest prilej a susţinut lecturi şi prelegeri la Stuttgart, Frankfurt, Esslinger (2002-2003). Organizează: seri de lectură şi dezbatere în cadrul Librăriei Humanitas - Joc secund; dezbateri publice, conferinţe şi prelegeri ale Atelierului civic Ariergarda; este preşedinte al Asociaţiei culturale Ariergarda. Colaborează la: „Orizont", „România literară", „Vatra", „Amfiteatru", „Familia", „Steaua", „Dilema", „Cuvântul", TVR Timişoara etc. Volume publicate: Povestiri cu strada depozitului, Bucureşti, Cartea Românească, 1985; Însemnare despre anii din urmă, roman, Bucureşti, Cartea Românească, 1989; Valahia de mucava, studii, Timişoara, Editura Amarcord, 1996;Decembrie, ora 10, roman, Bucureşti, Editura Albatros, 1997; Între hanger şi sofa. Literatura în epoca veche românească, Timişoara, Editura Marineasa, 1998; Tentaţia Orientului, studii de imagologie, Piteşti, Editura Paralela 45, 1998; Insula de vară, roman, Iaşi, Editura Polirom, 1999; Apocalipsa 9, Piteşti, Editura Paralela 45, 1999; Literatura în epoca veche românească. Teme fundamentale, Timişoara, Editura Brumar, 1999; Sorin Titel, monografie, Braşov, Editura Aula, 2000; Personajul istoric în literatura paşoptistă,Braşov, Editura Aula, 2000; Prelegeri de literatură română, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2001; Fahrplan für die sixties, Stuttgart, Edition Solitude, 2003;Lumea la 1848, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2004; Misterele castelului Solitude, Iaşi, Editura Polirom, 2004. Volume în colaborare: Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan, monografie de istorie contemporană, coautor Viorel Marineasa, Timişoara, Editura Marineasa, 1994; Deportarea în Bărăgan. Destine-documente-reportaje. Coautori Viorel Marineasa şi Valentin Sămânţă, Timişoara, Editura Mirton, 1996; Fals tratat de convieţuire, proză, reportaj, în colaborare cu Alexandru Vlad, Andras Visyky, Cluj, Editura Dacia, 2002; Volume colective, antologii: Naţionalişti, antinaţionalişti... Antologie întocmită de Gabriel Andreescu, Iaşi, Editura Polirom, 1996; O enigmă care împlineşte şapte ani. Volum colectiv îngrijit de Romumus Rusan, colecţia Biblioteca Sighet, Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 1997; Zona. prozatori şi poeţi timişoreni din anii '80 şi '90, Timişoara, Editura Marineasa, 1997; Carte cu Ion DumitriuO viaţă de Pictor, Bucureşti, Editura Paralela 45, 1999; Anii 1949-1953. Mecanismele terorii, Analele Sighet, 7, Fundaţia Academia Civică, 1999; Traduce: Joseph de Maistre, Istorie şi masonerie,Timişoara, Editura Amarcord, 1995. Premii literare: Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1985); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1994); Premiul ASPRO (1996); Premiul revistei „Tomis" şi al Asociaţiei Scriitorilor din Dobrogea (1996); Premiul ASPRO (1997); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1997); Premiul revistei „Familia" şi al revistei „Euphorion" (1999); Premiul pentru literatură, Fundaţia Principesa Margareta (2005).

Referinţe critice

În volume: Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. IV, Bucureşti, Cartea Românească, 1989; Radu G. Ţeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,Bucureşti, Editura Eminescu, 1993; Alexandru Ruja, Parte din întreg, Timişoara, Editura de Vest, 1994; Ion Negoiţescu, Scriitori contemporani, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994; Monica Lovinescu, Unde scurte, vol. V, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995; Gheorghe Perianu, Scriitori români postmoderni, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Experimentul literar românesc postbelic, Piteşti, Editura Paralela 45, 1998; Carmen Muşat, Perspective asupra romanului românesc postmodern,Piteşti, Editura Paralela 45, 1998; Ruxandra Cesereanu, Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în conştiinţa românescă, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998; Dorin Murariu, Provincie şi valoare, Timişoara, Editura Eubeea, 1998; Dicţionar analitic de opere literare româneşti, coordonator, Ion Pop, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999;Romanian Fiction of the '80s and '90s, Piteşti, Editura Paralela 45, 1999; Alexandru Ruja,Parte din întreg, II, Timişoara, Editura Excelsior, 1999; Tudorel Urian, Proza românescă a anilor '90, Bucureşti, Editura Albatros, 2000; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Nicolae Manolescu, Lista lui Manolescu. Proza, Braşov, Editura Aula, 2001; Adrian Oţoiu, Trafic de frontieră. Proza generaţiei 80, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu,Dicţionarul Scriitorilor Români, R-Z, Bucureşti, Editura Albatros, 2002; Dicţionarul scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

În periodice: Cornel Ungureanu, „Orizont", nr. 46, 1985; Radu Călin Cristea, „Familia", nr. 12, 1985; Dan Culcer, „Vatra", 1986; Mircea Nedelciu, „Viaţa Românească", ian. 1986; Nicolae Manolescu, „România literară", nr. 49, 1989; Mircea Mihăieş, „Orizont", nr. 13, 1989; Ion Negoiţescu, „Amfiteatru", nr. 4, 1990 Nae Antonescu, „Vatra", nr. 10, 1995; Gabriel Dimisianu, „22", nr. 23, 1996; Tudorel Urian, „Cuvîntul", nr. 4, 1999; ş.a.

 

TIMIŞOARA LITERARĂ - Dicţionar biobibliografic - Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Editura Marineasa, Timişoara, 2007

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank