Trăilescu, Cornel - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

 (n. 1926). Compozitor, dirijor, pianist. Originar dintr-o familie timişoreană cu vechi preocupări muzicale (în cadrul Societăţii filarmonice de la finele sec.XIX), Cornel Trăilescu şi-a făcut studiile de specialitate în cadrul Conservatorului şi al Institutului de Artă din Timişoara (1945-1949), unde a studiat cu Mircea Hoinic (teorie-solfegii), Sabin V. Drăgoi, (armonie, contrapunct), Vasile Ijac (armonie), Nicolae Ursu (folclor), continuând la Conservatorul din Bucureşti (1949-1953) la clasele Mihail Andricu (compoziţie), George Georgescu şi Constantin Silvestri (dirijat orchestră). Încă din timpul studenţiei, graţie talentului şi unei bune pregătiri muzicale s-a dovedit util nou înfiinţatei Opere de Stat din Timişoara, înscriindu-se astfel în rândul membrilor ei fondatori, ca sufleor, respectiv corepetitor (1946-1949). Această experienţă i-a facilitat angajarea ca maestru de cor la Teatrul de operetă (1951-1955), paralel şi la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti (1952-1955), iar din toamna lui 1955 dirijor titular până la data apariţiei acestui dicţionar. O scurtă perioadă a fost şi director (1992-1993) la instituţia devenită Opera Naţională din Bucureşti. De-a lungul carierei sale a dirijat un număr imens de spectacole (peste 3000, dintre care câteva zeci de premiere), a fost invitat să colaboreze în concerte simfonice dar îndeosebi spectacole de operă la Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Constanţa, Craiova, Galaţi etc. cât şi peste hotare în Italia, Franţa, Germania, Spania, URSS, Polonia, Finlanda, Bulgaria, Austria (la Viena, Staatsoper şi Volksoper, unde a avut un angajament de 32 de spectacole). A fost distins cu Meritul cultural cl. III şi cl. IV, în anul 2004 primind Meritul cultural în grad de cavaler. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Creaţia sa componistică majoră gravitează, fireşte, în perimetrul scenei lirice. A compus opere, operete şi muzică de balet, unele partituri de mare succes rezistând şi astăzi în repertoriul teatrelor româneşti sau străine, în Iugoslavia (la Operele din Belgrad, Novi Sad, Skopije, Sarajevo), Bulgaria (Russe), Finlanda (Helsinki): Motanul încălţat operă pentru copii în 3 acte, 6 tablouri (1961), Domnişoara Nastasia balet în 9 tablouri (1965),Primăvara balet în 3 acte, 10 tablouri (1972), Bălcescu operă în 3 acte, 11 tablouri (1974),Dragoste şi Jertfă operă în 3 acte, 8 tablouri (1977), Albă ca Zăpada balet (1986), Fântâna Blanduziei operetă în 3 acte (2002). Trei dintre aceste titluri se regăsesc şi în repertoriul Operei Române din oraşul său natal, Timişoara (Motanul încălţat, Primăvara, Bălcescu). A compus muzică simfonică Suita pentru orchestră (1952); coloana sonoră a filmului documentar Băile Herculane (1958); muzică de cameră: Suita pentru pian (1951), Cvartet de coarde în Re major (1954), Sonata în Sol major pentru vioară şi pian (1955), Sonata pentru oboi şi pian (1960), Cvintet de suflători (1963). Dintre lucrările corale se disting: Bună dimineaţa soare, Sub limpedele cer, dar în special piesele corale cu acompaniament de orchestră compuse special pentru Ansamblul Artistic „Doina“ al Armatei, adevărate şlagăre ale genului. A compus de asemenea şi o Liturghie ortodoxă pentru cor mixt (2004). 

 

_________________

 

Sursa:
 
Ioan Tomi
D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi
personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric
 
Editor 
Filarmonica „Banatul“ Timişoara 
2009
Lucrare apărută sub egida Filarmonicii „Banatul“ Timişoara
în cadrul proiectului EuroBanat –  Identitate culturală, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, Phare CBC 2006

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank