Tirier, Carol - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 12.VII.1926, Timişoara, TM). Profesor, dirijor de cor şi de orchestră, acordeonist, critic muzical, corist. Studii: primare, gimnaziale şi Liceul piariştilor la Timişoara (abs. 1944). Între 1944-1947 a învăţat meseria de pantofar; s-a înscris apoi la Conservatorul Municipal, Institutul de Artă din Timişoara (1947-1951), finalizând împreună cu examenul de licenţă la Conservatorul de Muzică din Cluj (1951-1952) . Activitate didactică: a fost profesor din noiembrie 1952 la Liceul de Muzică din Reşiţa până la transformarea acestuia în Şcoală Generală de Muzică iar din 1954 profesor de teorie-solfegii şi acordeon apoi şi director la Şcoala Populară de Artă din Reşiţa până în 1973. Ca dascăl şi mentor şi-a găsit un loc special în biografia compozitorului, dirijorului şi profesorului universitar dr. Sabin Pautza al cărui traseu spectaculos în muzică i se datorează în mare măsură. Printre foştii săi elevi se numără şi regretatul compozitor Anton Zeman. Activitate corală: în tinereţe a cântat în Corul Catedralei Mitropolitane din Timişoara dirijat de Nicolae Ursu profesorul său preferat de la care a îndrăgit folclorul românesc şi ştiinţa dirijatului coral. Activitate dirijorală: în perioada imediat următoare celui de al doilea război mondial a activat ca dirijor de cor la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada satisfacerii serviciului militar (TR). Între anii 1956-1961 a dirijat Corul Căminului Cultural din Câlnic (CS) ajutat (din umbră) în mobilizarea coriştilor de dirijorul Corului bisericesc din sat, părintele Gheorghe Pălean, care îl şi suplinea la pupitru adeseori (până când oficialităţile vremii au descoperit această colaborare şi au interzis-o). Carol Tirier a dezvoltat cu corul câlnicean o bună relaţie profesională, bucurându-se de aprecierile coriştilor pentru profesionalismul şi eficienţa în repetiţii, lista repertoriului crescând spectaculos. La întrecerile oficiale ale artiştilor amatori Corul din Câlnic a fost distins cu Premiul II şi, doi ani mai târziu, un Premiu III. Carol Tirier a dirijat de asemenea şi Orchestra simfonică a Şcolii Populare de Artă din Reşiţa alcătuită din profesori şi elevi. În concertul aniversar de 10 ani (1948-1958) de la înfiinţarea Şcolii (fostul Conservator muncitoresc) a dirijat Mica serenadă şi uvertura la opera Răpirea din Serai de W.A. Mozart (aranjament Gustav Bush). După ce s-a stabilit apoi în Germania (1973) a fost profesor de muzică la Rastatt (câteva luni) apoi încă 14 ani la Liceul „Wolf Kuhle“ din Essen unde a dirijat Corul de elevi al claselor IX-XIII. S-a pensionat în anul 1988. Actualmente vârsta şi sănătatea nu-i mai permit să se dedice activităţilor practice. Activitate publicistică: a colaborat cu presa locală din Reşiţa. 

 

Bibliografie Radu, Horia: Se întrec artiştii amatori, „Flamura“, Reşiţa/aprilie 1959; Red.: Un bogat bilanţ în întrecerea artiştilor amatori, „Drapelul roşu“, Timişoara/11 iulie 1959; Ioniţă, Vasile C.: Monografia localităţii Câlnic, Ed. Timpul, Reşiţa 1997; Röhrich, Else: Rückgrat im Leben haben, „Banater Berglanddeutsche“, München-Wien, iulie-august/2000; Ioniţă, Vasile C.: Sabin Păutza, eseu monografic, Ed. Timpul, Reşiţa 1997; Jompan, Dumitru: Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, Impr. Mirton, Timişoara 2003; Ehemalige Schüler und Freunde aus Reschitz (Foştii elevi şi prietenii din Reşiţa): Karl Tirier zum, 80 Geburstag, „Banater Berglanddeutsche“, München-Wien, iulie-august/2006; Jurma, Gheorghe: Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, Ed. TIM, Reşiţa 2006; Col. red. Radio Reşiţa: MEMENTO. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric Vol. II, Ed. Banatul Montan, Reşiţa 2008. 

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc

 

Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank