Surse bibliografice pentru Calendarul bănăţean | www.banaterra.eu

Biblioteca Banat

Site realizat și administrat

de Dușan Baiski

Surse bibliografice pentru Calendarul bănăţean

Banciu, Paul Eugen, Birăescu, Aquilina - Timişoara literară - Dicţionar biobibliografic - Editura Marineasa, Timişoara, 2007
Barbu, Matei - Timişoara - Biserici şi temple - Editura Artpress, Timişoara, 2012;
Colectiv - Dicţionar al scriitorilor din Banat - Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005;
Colectiv - Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin - Editura „Timpul“, Reşiţa, 1998;
Colectiv - Viaţa academică din Banat - 1866-2006 - Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006;
Gomboş, Constantin C. - 50 de ani de istorie din istoria judeţului Timiş 1939-1989 - Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007;
Haţegan, Ioan - Premiere şi priorităţi timişorene - Selecţie - Volumul II - 100 de premiere şi priorităţi 1900-1946 - Editura Banatul, Editura Artpress - Timişoara, 2010;
Ilieșiu, dr. Nicolae - Timișoara - Monografie istorică - Editura Planetarium, Timișoara, 2006;
Tomi, Ioan - Lexicon - Muzicieni din Banat * Banatul Montan – Banatul Sârbesc

Editura Eurostampa, Timișoara, 2012;
Ioan Tomi - Dicţionar - 123 compozitori, dirijori, muzicologi - Personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric - Editor Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009
Societatea Română de Radiodifuziune - Studioul Regional Radio Reșița - Memento - Evenimente și personalități din Banatul istoric (ediție revizuită) - Editura Banatului Montan, 2010;
„60 ani dela înfiinţarea tramvaiului în Timişoara“ – Monografie 1869-1929 – Întocmită de Direcţiunea Tramvaielor Comunale, Timişoara - Editura „Cartea Românească“;
Gheorghe Luchescu - „Din galeria personalităţilor timişene“, Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Timiş, Editura „Dacua Europa Nova“, 1996;

Căutare

Scriitorii și Internetul

...

Apropierea mea de Internet s-a realizat treptat. C-un soi de suspiciune la început, de nu chiar lipsă de interes. Aveam alte priorităţi: să-mi culeg singură cărţile. Ceea ce am şi făcut şi-o fac, în continuare. Curând, însă, a apărut E-Mail-lul, atât de util. Şi, odată cu el, intrând pe Internet, mi s-a oferit posibilitatea de-a „răsfoi“ anumite reviste literare, de negăsit în chioşcuri sau librării.

"Legătura mea cu internetul, admitând că sunt şi scriitor, este în primul rând una de necesitate. Nu aş putea fără acest mecanism extraordinar să întreţin legături rapide, constante, cu prieteni, reviste, tot felul de bârfitori, unii chiar cu haz, să fiu cât de cât la curent cu ce se mai scrie, se mai spune, cu prioritate în lumea literară.

E un „microb alb”, al computerului. Întâi m-am ferit. Știam că de mă „cucerește” cumva, îmi va lua bucățică după bucățică de timp, ce mai!, bucăți din ce în ce mai spectaculoase, până prea puțin rămâne „în lumina naturală” și-n lumea tangibilă, respirabilă, mâncabilă, umblabilă.

Mă uit cu strângere de inimă la cutiile de pantofi pline cu notițe fișate, ordonate bibliotecăreşte, cu despărţitoare tematice, din vremuri care-mi par acum ”antediluviene”: era mai ieri, înainte de 2000, când nu aveam calculator, nu ştiam nici de Internet şi aşa-mi gestionam eu notele de lectură ori ideile, cu multă investiţie de timp.

Apariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.

O mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...

Într-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el.

Mă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A. De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.

Constantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale.

Constanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.

Eugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).

Ion Marin Almăjan - Am plonjat, direct de la mașina de scris, în universul fabulos al computerului și apoi al internetului. Saltul, făcut cu șovăire, cu stângăcii a fost uluitor.

Etnografie

Vizitatori Banaterra