Preyer, N. Johann - Vizita la Timişoara a lui Franz Iosif I

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

Anul 1852 va rămâne de neuitat în analele Timişoarei. în 14 iunie, oraşul a avut înalta onoare să omagieze pe Majestatea Sa apostolică Franz Iosif I. Majestatea Sa a sosit în ziua amintită, pe la ora 10 dimineaţa, în compania arhiducelui Albrecht, fiind aşteptat cu solemnitate de toate autorităţile şi de o imensă mulţime entuziastă, venită din toate părţile la Timişoara, ei descinzând în clădirea comandamentului general *. În 15 iunie Majestatea Sa depune piatra de temelie la monumentul din Piaţa de Paradă, în amintirea eroicei apărări a cetăţii din vremea asediului din 1849, în care Majestatea Sa a depus următorul memorial: „Armatei mele, drept o nouă dovadă de mulţumire şi recunoştinţă pentru glorioasele fapte, am ordonat ridicarea unui monument acestui oraş în amintirea veşnică a celor 107 zile de apărare eroică a cetăţii Timişoara şi a memorabilei bătălii din 9 august 1849, care a adus eliberarea". Majestatea Sa, după trei zile de şedere binefăcătoare, în 16 iunie, după-masă, la ora 4, a părăsit oraşul.

_________________

* În incinta porţii, pe zidul din dreapta, ca amintire, este fixată o placă de marmură cu următoarea inscripţie: „Franz Iosif I, împăratul Austriei a ţinut curte în această casă în 14, 15 şi 16 iunie 1853".

 

Sursa: 

Preyer, N. Johann
Monographie der Königlichen freistadt Temesvár
Monografia orașului liber crăiesc Timișoara
Traducere de Ana Mager și Eleonora Pascu
Editura „Amarcord“, Timișoara, 1995

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank