Preyer, N. Johann - Timişoara sub stare de asediu

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version
 
În 3 iulie s-a ţinut prima adunare generală a autorităţilor municipiului, constând din 120 de membri. Existenţa lor a fost scurtă. în 10 octombrie, ca urmare a manifestului din 3 octombrie, oraşul a fost pus sub stare de asediu.
Starea de asediu
„Cu referire la comunicatul celei mai înalte hotărâri, a Majestăţii Sale, dată la Schonbrunn în 3 octombrie a.c., drept care tot regatul Ungariei este supus legii marţiale, cetatea Timişoara, cu toate suburbiile sale din ziua de azi se află sub stare de asediu şi, ca atare, se proclamă legea marţială."
„În urma punctului 3 al celei mai înalte decizii regale, garda naţională de aici se pune sub comanda directă a comandantului cetăţii.“
„Cel care incită la revoltă, cel care opune rezistenţă trupelor sau se înarmează în mod nepermis, va fi tratat după legea marţială."
„Toate adunările de mai mult de 6 persoane sunt interzise."
„Atât timp cât liniştea şi ordinea se menţin, starea de asediu începută nu va avea repercusiuni asupra întreprinderilor şi transporturilor de persoane."
„Toate armele care sunt în mâinile gărzii naţionale vor trebui predate în 24 de ore în schimbul unei chitanţe de primire, la arsenalul artileriei de aici."
„Timişoara la 10 octombrie 1848
Baronul Rucavina, Feldmareşal-locotenent c. c. şi comandantul cetăţii".
În aceeaşi zi, garnizoana cetăţii Timişoara a emis o declaraţie, care, fiind interesantă ca o contribuţie la istoria din trecutul apropiat, va urma textual.
„Declaraţie
Un decret din 8 ale lunii curente, pretins a fi emis în numele regelui şi al poporului, semnat de Ludovic Kossuth, ca preşedinte, obligă comandanţii cetăţilor din Ungaria, Transilvania, Croaţia şi Slavonia:
1) în decurs de 7 (şapte) zile de la publicarea acestui ordin prin mo-nitorul oficial, neîntârziat se va aborda tricolorul (drapelul unguresc), şi
2) loialitatea faţă de Ungaria şi de ţările aparţinătoare, ca şi împotrivirea solicitudinii supunerii la ordinele comitetului de apărare în acest timp, se vor trimite în scris la comitetul de apărare al ţării. în caz de nesupunere, vor fi priviţi ca trădători de ţară şi declaraţi în afara legii".
Garnizoana din Timişoara se simte obligată la următoarea declaraţie :
„Manifestul Majestăţii Sale, împăratul şi Regele constituţional de la Schonbrunn, din 3 ale lunii curente, căruia nu-i lipseşte contrasemnătura unui ministru, a pus Ungaria şi ţările învecinate: Transilvania, Croaţia şi Slavonia sub legea marţială; ca urmare, cetatea Timişoara a fost pusă în stare de asediu de către comandantul cetăţii de aici.
În acelaşi Prea-înalt manifest, militarii sunt dezlegaţi de a asculta de ministerul ungar, care concomitent a fost dizolvat, la fel dieta ungară şi fostul ministru de finanţe Kossuth este denumit instigator al poporului. Dacă însă se emite un asemenea edict, precum cel de mai sus, în numele Majestăţii Sale împărat şi rege, acesta prezintă o dovadă în plus că este demn de tidurile acordate, dar prin aceasta în nici un caz nu-i revine dreptul de a se folosi abuziv de numele regelui şi poporului său pentru a califica slujitorii statului, care îşi fac datoria, care rămân loiali jurământului, gata pentru a jertfi ultima picătură de sânge pentru împăratul şi Regele constituţional, numindu-i trădători de ţară şi punându-i în afara legii.
Nu ne îndoim că într-o vreme în care asasinatul, contravenind oricărui drept internaţional, prin omorârea unui comisar regal, dă un exemplu con-damnabil - într-un timp, în care cel mai frumos cadou - „presa liberă" - pe care un bun monarh îl dă popoarelor sale, este folosit abuziv, ca să pledeze pentru asasinat - se vor găsi oameni care preiau sarcina unui bandit şi aşa că un brav cetăţean, făcându-şi datoria, va cădea pe mâna unui asasin. Dar nimeni să nu creadă nici un moment, că acest pericol ne face să ezităm în drumul nostru al onoarei şi datoriei, pe care l-am urmat până în prezent. Nu! Din contră, declarăm unanim şi hotărât, că atâta vreme cât confuzia generală nu va fi înlăturată complet şi nu va fi restabilit un guvern ferm, bazat pe legi nesilite, nu vom preda Timişoara nimănui, nu vom primi ordine în acest sens de la nimeni, am hotărât că această importantă cetate a monarhiei o vom păstra monarhului şi dinastiei, prin folosirea tuturor mijloacelor care ne stau la îndemână, cu sânge şi viaţă până la ultimul om.
Garnizoana cetăţii Timişoara.“
 
Sursa: 
Preyer, N. Johann
Monographie der Königlichen freistadt Temesvár
Monografia orașului liber crăiesc Timișoara
Traducere de Ana Mager și Eleonora Pascu
Editura „Amarcord“, Timișoara, 1995

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank