Preyer, N. Johann - Pregătiri pentru război la Timişoara

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

În adunarea generală din 12 octombrie s-a ordonat, prin somaţia comandantului cetăţii, ca garda naţională să depună armele şi, pentru că formele constituţionale nu au fost compatibile cu starea de asediu, adunarea generală a fost dizolvată. Având în vedere necesitatea exercitării justiţiei şi administrarea oraşului, magistratul a rămas în funcţie cu puteri depline; de altfel, el a recunoscut ordinele consiliului de război, format sub preşedinţia comandantului cetăţii.

Războiul civil, în toamna acestui an a intrat în faza lui sângeroasă iar în primăvara lui 1849 a ajuns în toi. După catastrofa de la Sibiu trebuia presupus că Bem va năvăli, în sfârşit, şi în Banat. Ca atare, în timpul iernii, până în primăvara anului 1849, s-a făcut totul pentru a asigura aprovizio-narea oraşului şi a întări cu recruţi noi garnizoana de aproximativ 4.000 de oameni. Pentru a feri populaţia civilă în perioada acestor evenimente de lipsă de alimente, la ordinul consiliului de război, fiecare trebuia să se aprovizioneze pentru 3 luni, iar magistratul se îngriji şi de procurarea de carne pentru civili. Pentru aceasta, încă din aprilie trebuiau aduse 250 de bovine pentru tăiat, 7.000 centenare de fân şi 2.500 mierţe de cucuruz (porumb) ca hrană pentru animalele de sacrificat. Dar aceste cheltuieli, care decurgeau din situaţia extraordinară, au secătuit visteria oraşului. Pentru acoperirea necesităţilor stringente trebuia recurs la credite şi când nici acestea nu mai erau suficiente oraşul a emis asignate sau mandate de 5 şi 10 guldeni, în suma de 50.000 de guldeni.

 

Sursa: 

Preyer, N. Johann
Monographie der Königlichen freistadt Temesvár
Monografia orașului liber crăiesc Timișoara
Traducere de Ana Mager și Eleonora Pascu
Editura „Amarcord“, Timișoara, 1995

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank