Preyer, N. Johann - Cetatea Timişoara îşi deschide porţile

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

10 august, în dimineaţa căruia porţile cetăţii s-au putut deschide din nou, pentru obidiţii din oraş a fost o adevărată sărbătoare. Cu pieptul plin de bucurie, dar cu obrajii palizi, se revărsau în natura liberă a Domnului; dar nu pentru toţi s-a terminat timpul de încercare. Tifosul şi holera de abia acum iau amploare şi organismele slăbite de teamă şi nevoi au pierit ca muştele. în 24 de ore se prăpădeau de multe ori familii întregi. În această calamitate, cetăţeanul simţea pierderea proprietăţii sau distrugerea casei sale. Trebuia totuşi întreprins totul pentru ca locuinţele să devină locuibile înaintea sosirii iernii. Din această cauză, preţurile meseriaşilor şi ale materialelor de construcţie se ridicară simţitor. Dar hărnicia a învins toate greutăţile şi după un an se mai vedeau doar puţine urme ale asediului. Ceea ce nu se putea reface aşa repede erau minunatele alei, care înainte înconjurau oraşul.

Generalul de artilerie Haynau, după eliberare, îşi menţine cartierul său general în Timişoara, precum şi o unitate a armatei ruse se mai afla aici; generalul acesteia, care a fost ocolit de moarte pe câmpul de bătălie, a fost răpus de ea aici, departe de patria lui. Nici comandantului cetăţii, mareşal- locotenent baronul Rucavina, nu i-a fost dat de providenţă să se bucure mult timp de gloria sa şi să se odihnească pe laurii ei. În 9 septembrie 1849 muri, iar rămăşiţele sale pământeşti se odihnesc în cripta domului din oraş, a cărui soartă importantă, de la eliberarea de sub jugul semilunei încoace, s-a aflat în mâna lui puternică, dar totodată blândă.

După încheierea războiului civil, care a dat ultima bătălie în faţa zi¬durilor Timişoarei, până la instituţia de stat organică de mai târziu, pentru conducerea treburilor politice s-a alcătuit la Timişoara un comisariat supe¬rior districtual provizoriu, căruia după un an îi urmă o administraţie de stat, tot provizorie. Conducerea economică a comitatelor a fost încredinţată comisarilor guvernamentali, iar magistratul oraşului a fost subordonat di¬rect administraţiei de stat. Conducerea treburilor politice ale oraşului a fost încredinţată primarului. Poziţia politică definitivă a oraşului depinde de vii¬toarea lege comunală, pe care însă o poate aştepta liniştită, căci în ordonanţa cabinetului, apărută la sfârşitul lui decembrie 1851, în aliniatul opt, se spune că în constituţia comunelor se va ţine cont de poziţia de dinainte a oraşelor libere crăieşti.

 

Sursa: 

Preyer, N. Johann
Monographie der Königlichen freistadt Temesvár
Monografia orașului liber crăiesc Timișoara
Traducere de Ana Mager și Eleonora Pascu
Editura „Amarcord“, Timișoara, 1995

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank