Murgu, Doru - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version


(n. 10.IX.1938, Ilidia, CS – 20.XII.1987, Timişoara, TM). Dirijor, muzicolog, critic muzical, profesor. În peisajul muzical al Timişoarei, acolo unde şi-a început şi încheiat (prematur) cariera sa de muzician, Doru Murgu şi-a dobândit un statut aparte în mijlocul concitadinilor săi de breaslă. Studii: Liceul teoretic „C.D. Loga“ (1954-1957), paralel Liceul de muzică „Ion Vidu“ (1956-1958), Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj Napoca. Activitate didactică: din 1970 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic de trei ani, Facultatea de muzică, din cadrul Universităţii din Timişoara unde va activa până la lichidarea acesteia în 1979. Între anii 1985-1987 a fost şi directorul Liceului de Muzică „Ion Vidu“ din Timişoara. Activitate dirijorală: după un an de prestaţie ca sufler (1963-1964) a fost promovat dirijor asistent (1964-1969) al titularului Eduard Weiser şi maestru de cor (1969-1970) la Corul Operei de Stat din Timişoara, contribuind la pregătirea a cca 50 de titluri prezente în spectacolele stagiunilor curente. În 1969 a dirijat din fosă spectacolul cu My Fair Lady de F. Loewe. A dirijat şi Corul clubului CFR din Timişoara. La Facultatea de Muzică a Universităţii din Timişoara a înfiinţat Corul de cameră Menestreli (paralel cu Corul mare al Facultăţii dirijat de Damian Vulpe), cu care a obţinut succese importante în competiţiile pentru studenţi şi a promovat creaţii corale în primă audiţie absolută. Activitate muzicologică: Exigenţa pentru o exprimare impecabilă la „întâlnirea“ cu publicul său auditor sau cititor i-a înnobilat personalitatea cu o anume distincţie specifică elitei în scrierile sale: monografia Nicolae Ursu – compozitor şi folclorist (Editura FACLA Timişoara, 1973), culegerea de cronici muzicale Seducţia muzicii volum postum îngrijit de soţia sa Lia Murgu cu o prefaţă de Iosif Sava şi o postfaţă de Cornel Ungureanu (Editura MIRTON Timişoara, 1997). Există în manuscris: Simfonişti bănăţeni, Monografia Operei din Timişoara, Învăţământul muzical timişorean, „Ion Românu“ – studiu monografic etc. Doru Murgu a fost un foarte prolific critic muzical publicând cronici, eseuri, interviuri în Orizont, Drapelul roşu, Contemporanul, Muzica, Amfiteatru, Forum. Biografia profesională a lui Doru Murgu, însumând mai puţin de un pătrar de secol a lăsat urme adânci în cultura muzicală a Timişoarei prin densitatea dar mai ales prin valoarea realizărilor sale. A fost într-o permanentă luptă cu timpul dorind să acopere cât mai multe aspecte ale vieţii muzicale.

 

Bibliografie Vulpe, Damian: „Don Carlos“ pe scena Operei de stat din Timişoara, „Drapelul roşu“, Timişoara/3 decembrie 1966; Vulpe, Damian: Reprezentant de seamă al vieţii muzicale bănăţene. Concert comemorativ „Vasile Ijac“ (evocare de Doru Murgu), „Drapelul roşu“, Timişoara/17 februarie 1976; Georgescu, Remus şi Tomi, Ioan: „Timişoara Culturală“ Studenţi în concerte, Forum Studenţesc nr. 4 (16)/1976; Giulvezan, Ovidiu: NICOLAE URSU – COMPOZITOR ŞI DIRIJOR, monografie de Doru Murgu – recenzie în Rev. „Muzica“/martie 1977: Andreiu, Victor: Din generaţia bănăţeană a Marei Uniri. Ioachim Perian (profesor, dirijor şi compozitor) şi Continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean (de la fosta Şcoală Normală de Învăţători din Timişoara şi alte cadre didactice şi ţărani dirijori în deceniile I-V ale sec. XX, Institutul de Studii Socioculturale şi de Educaţie Permanentă, Timişoara 1986; Licev Agneta: Monografia DORU MURGU, (dactilogramă înregistrată sub denumirea Istoria Operei Române din Timişoara în Bilblioteca Eparhială a Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului/1988 cu nr. inv. 28712); Rovina Jurcă, Ion: Iubirea senină, „Seducţia muzicii“ de Doru Murgu, „Renaşterea bănăţeană“, Timişoara/10 iunie 1997; Sava, Iosif: Un suflet al Timişoarei, prefaţă la volumul „Seducţia Muzicii“ de Doru Murgu/9 aprilie 1997; Ungureanu, Cornel: Viaţa şi petrecerea, postfaţă la volumul „Seducţia Muzicii“ de Doru Murgu/9 aprilie 1997; Giurgiu, Rodica: S-a ridicat cortina... Monografia Operei Române din Timişoara, Ed. BRUMAR, Timişoara 1999; Cosma, Viorel: Muzicieni din România, Lexicon biobibliografic, Vol. VI, Editura Muzicală, Bucureşti 2003; Bodó, Maria: Creaţia bănăţeană pentru pian în perioada interbelică, Ed. Marineasa, Timişoara 2005; Firca, Gheorghe: Continuitate şi angajare modernă în viaţa muzicală bănăţeană interbelică din Banat, în „Muzica – dialog intercultural. – Confluenţe interculturale în Banat“, Edition Musik Südost, München 2005; Col. red.: Facultatea de Muzică din Timişoara 100 ani, Tradiţie şi contemporaneitate, Ed. Aegis, Timişoara, 2006; Florea, Anca: Opera da capo... (monografie), Ed. D&C, Bucureşti 2007; Tomi, Ioan: DICŢIONAR 123 compozitori, dirijori şi muzicologi, personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric, Editor Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009; Luchescu, Gheorghe: Folclorul bănăţean şi Nicolae Ursu, Rev. „Vestea“, Mehadia, nr. 7 (30)/ iulie 2009; Tomi, Ioan: Dirijorul Ion Românu, Cântul coral o vocaţie mărturisită (monografie), Ed. Eurostampa, Timişoara 2010; Tomi, Ioan: Serile de muzică românească ale Studioului de Radio Timişoara în Acreditări în lumea muzicii. Portrete de muzicieni, studii de muzicologie, mărturii, reportaje, Ed. Eurostampa, Timişoara 2010; Tcaciuc Brăteanu, Maria: Sunetul tăcerii, Ed. Aegis Timişoara 2010.


_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc
Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank