Mihăilescu, Traian - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

 (1916-1975). Dirijor, compozitor, violonist, profesor. Brăilean din naştere, educaţia muzicală o datorează la început Societăţii filarmonice „Lyra“ din oraşul natal apoi Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti unde i-a avut ca profesori pe Ionel Perlea (dirijat orchestră), Mihail Jora (compoziţie), Theodor Rogalski (orchestraţie), Alfred Alessandrescu (armonie, contrapunct), Dimitrie Cuclin (istoria muzicii, estetică). Şi-a început activitatea ca violonist în Orchestra simfonică Radio (1941-1943). După o experienţă de un an la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti (1945-1946) se stabileşte pentru câţiva ani la Timişoara, atras fiind de implicarea în procesul concret şi tainic în acelaşi timp, de întemeiere a unei instituţii noi, Opera de Stat, devenind astfel unul din membri ei fondatori. Traian Mihăilescu introduce prima operetă în repertoriul noului teatru liric: Casa cu trei fete de Schubert (5 iunie 1947). După o montare coregrafică a piesei simfonice Invitaţie la vals de C. M. von Weber, tot el introduce primul spectacol autentic de balet (în trei acte) Coppélia de Léo Delibes (30 martie 1948). Lista cu întâietăţi repertoriale semnate de Traian Mihăilescu continuă cu premiera celei dintâi opere comice Bărbierul din Sevilla de G. Rossini (13 mai 1948). Şi montarea primei opere ruse în repertoriul teatrului liric timişorean îl are la pupitru pe Traian Mihăilescu, Evghenii Oneghin de P. I. Ceaikovski (2 decembrie 1948), urmată curând de primul balet rus Şeherazadade Rimski Korsakov (14 aprilie 1948). Folosind acelaşi tip de raţionament T. Mihăilescu dirijează şi prima operă franceză Lakmé. Desigur, toate aceste premiere au devenit o zestre întreţinută prin numeroase reluări. În 1954 Traian Mihăilescu se transferă la Iaşi unde va activa ca dirijor al Operei de Stat, ca profesor de vioară la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Octav Băncilă“, sau ca titular al catedrei de orchestraţie la Conservatorul „George Enescu“. A compus: Millo director, operă bufă (1969), Emoţie în familie operă lirică miniaturală (1971), muzică de baletPoveste de dragoste (1969), suita simfonică Trei gânduri (1975), fresca simfonică Cantilena(1974), muzică pentru pian, muzică pentru voce şi pian. 

 

_________________

 

Sursa:
 
Ioan Tomi
D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi
personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric
 
Editor 
Filarmonica „Banatul“ Timişoara 
2009
Lucrare apărută sub egida Filarmonicii „Banatul“ Timişoara
în cadrul proiectului EuroBanat –  Identitate culturală, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, Phare CBC 2006

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank