Marcu, Constanța - Sunt extrem de multe tentaţii la care renunţ

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

Constanța MarcuAnul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004,  Pentru că, încă nu aveam calculatorul meu, acasă, colindam toate cluburile cu Internet, din cartier, (ţin minte, lucram lângă tineri specializaţi, mult mai rapizi în tehnica de lucru și care jucau neostenit ). De fapt, ideea cărţii mi-a venit în clipa în care, pe ecran, mi-a apărut broderia medievală: „Acoperământul de mormânt al  Mariei de Mangop”, păstrată în Muzeul Mănăstirii Putna.

Imaginea palmelor ei, în rugăciune, pe acest Acoperământ,  pe care singură şi l-a desăvârşit, posibilitatea de a mări acest detaliu, m-a determinat să înţeleg că trebuia să părăsesc  lumea  stilului clasic şi să mă racordez la nou, noul care, de fapt, mi-a împrospătat viaţa şi scrisul.

Au urmat nopţile cu încercări de a-mi redacta singură textul, deziluziile unei  tehnici pe care încă nu o stăpâneam. Apăsând pe o tastă greșităpierdeam totul. Şi totuşi, a doua zi, din nou...

Site-ul  meu www.constantamarcu.ro este o bucurie personală. Sper ca romanul Tata Domnu', (editat la Editura Palimpsest, Bucureşti, 2010), postat în Biblioteca Banat,  să ajungă în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, acolo unde românii, dornici de tradiție, îşi mai potolesc gândul depărtării cu „trilul” taragotului, în zi de Rugă, în avlia Bisericii, la Mehadica, sat bănăţean, de lângă Herculane.

Pe măsură ce am devenit dependentă de marile binefaceri ale Internetului, am realizat cât de important este un program riguros de lucru. Sunt extrem de multe tentaţii la care renunţ.

Lucrez la un nou proiect legat de baronul Sina de Hodoş şi Kizdia. Pe lângă bibliografia consultată: Neagu Djuvara, Pericle Papahagi, Nicolas Trifon şi mulţi alţii, aş dori să comunic cu descendenţi ai familiei Baronului Sina şi cu colegi interesaţi în traseul acestui mare filantrop aromân. Sper să am noroc.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank