Kindl, Walter - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 1943). Muzicolog, organist, dirijor, profesor, orchestrator. Provine din Banatul de nord (născut la Lovrin şi afirmat parţial la Comloşu Mare – organist şi Jimbolia – profesor), zonă care a alimentat cu generozitate viaţa culturală a germanilor din România cu muzicieni talentaţi şi destoinici. Studiile superioare le-a făcut la Cluj şi le-a augmentat prin cursuri de perfecţionare la Bucureşti (1981) şi peste hotare în Germania la Leipzig (1984, 1991 şi 1992), unde a pregătit şi obţinut doctoratul în muzicologie, şi Tübingen (1995), apoi în Italia (Arona 1996 şi 1999) şi Suedia (Göteborg 1994 şi 1998). Din anul 1988 este capelmaestru (dirijor) şi organist la Domul romano-catolic din Timişoara. Este de asemenea directorul Oficiului Diecezan de Muzică Sacră. Din 1993 este cadru didactic (astăzi profesor universitar) la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, actualmente având şi funcţia de decan. Activitate editorială: Dicţionar de orgă (coautor), Editura CEOS, Belgia, Orgel (coautor), Editura Bärenreiter, Germania, 2001; Orga în Banat – Repere istorice, Editura Pardon, Timişoara 2007; Vade mecum, musica! O istorie ilustrată a muzicii universale Vol. I, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2007. Lucrări didactice tipărite la Editura Universităţii de Vest Timişoara: Culegere de Arii şi duete preclasice (1996), Aspecte de scriere polifonică (1997),Orga – consideraţii tehnice de construcţie (1999), Muzica secolului XX (2000), Istoria muzicii universale – curs recapitulativ (2002). A publicat articole, studii şi comunicări ştiinţifice în ziare, reviste şi enciclopedii din ţară şi de peste hotare. A participat activ la o seamă de congrese şi simpozioane de muzicologie. Este membru fondator al Societăţii Bach – România. Este autorul unor numeroase armonizări de cântece populare şi religioase. A realizat aranjamente şi orchestraţii ale unor partituri de G. B. Pergolesi (Stabat Mater), Ch. Gounod (Misa nr.7 în Do major), Em. d’Astroga (Stabat Mater). A efectuat sau a colaborat la reabilitarea unor orgi istorice din Banat şi la renovarea orgii castelului Peleş din Sinaia. 

 

_________________

 

Sursa:
 
Ioan Tomi
D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi
personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric
 
Editor 
Filarmonica „Banatul“ Timişoara 
2009
Lucrare apărută sub egida Filarmonicii „Banatul“ Timişoara
în cadrul proiectului EuroBanat –  Identitate culturală, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, Phare CBC 2006

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank