Kárász, Karl Rudolf - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(15.I.1846, Bečov, Boemia – 2.XI.1912, Timişoara, TM). Compozitor, dirijor, pianist, organist, publicist, profesor. Originar din Boemia (studiile muzicale la Praga şi în Germania), s-a stabilit în anul 1869 în Banat, în arealul montan preferat de imigranţii cehi şi slovaci pricepuţi în minerit şi siderurgie: Anina, Reşiţa şi Oraviţa. A funcţionat timp de trei ani ca profesor şi dirijor al Societăţii de Muzică şi Cântări din Oraviţa (1869-1872). Mutându-se apoi la Timişoara a făcut tandem cu Franz Wilhelm Speer la pupitrul corului Societăţii filarmonice timişorene (1873-1876) şi apoi, alternativ, cu Speer sau cu Martin Nováček (1876-1881). În anul 1881 Kárrász scoate la Timişoara publicaţia „Banater Musik und Sängerzeitung“, care nu rezistă însă prea mult pe piaţă. Fiind un pianist şi organist foarte bun este solicitat să contribuie ca acompaniator la recitalurile şi concertele de muzică de cameră organizate de Societatea filarmonică. Conducerea Reuniunii Corale Sârbe din Timişoara – cel mai vechi organism de profil al sârbilor, înfiinţat în 1867 – din raţiuni profesionale dar probabil şi datorită unor afinităţi panslaviste, îl angajează în anul 1888 ca dirijor al corului pentru care Kárrász îi dedică una din compoziţiile sale realizate pe motive folclorice sârbeşti: Pod prozorom pentru cor mixt dar a mai compus şi cântecul Danica şi duetul Oj slavuju. De asemenea şi comunitatea românească i-a solicitat colaborarea dirijorală pentru Corul Vocal Român din Timişoara. Şi acest cor a fost răsplătit cu compoziţii pe care i le-a dedicat: Ţiganca, Ce te legeni, Dulce-i glasul tău. A mai scris şi un duet cu acompaniament de pian: Consolarea. Templul Sinagogal central din Timişoara îl angajează ca organist pentru o perioadă de trei ani (1895-1898). Dintre compoziţiile sale care însumează câteva sute de opusuri mai amintim: Ave Maria pentru voce, vioară şi orgă, Offertorium pentru solişti (tenor, bariton, bas) şi orgă, Misa pentru solişti, cor bărbătesc şi orgă op. 220, Misa ungară pentru solist, cor bărbătesc pe patru voci şi acompaniament de orgă op. 380, un foarte nostim şi inedit Marş turcesc Ada Kaleh pentru cor bărbătesc op. 116 în care tenorii sunt turcii iar başii sunt ungurii, Ilustraţiune română fantezie pentru pian pe teme naţionale op. 203, Tipogr. Leipzig.

 

 

Bibliografie Braun, Dezsö: Bánsági rapszodia, Tipografia „Sontagsblatt“, Timişoara 1938; Brediceanu, Tiberiu: Scrieri, Ed. Muzicală, Bucureşti 1976; Ilin, Sava: Corurile sârbeşti din Banat (în limba sârbă), Ed. Kriterion, Bucureşti 1978 ; Crişan, Ion: Un secol de cântare muncitorească la Reşiţa 1872-1972, Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, 1972; Cosma, Octavian Lazăr: Hronicul muzicii româneşti, Vol. V, Ed. Muzicală, Bucureşti 1983; Brâncuşi, Petre: Muzica românească şi marile ei primeniri Vol. II, Ed. Muzicală, Bucureşti 1980; Vărădean, Vasile: Cântecul la el acasă, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara 1985; Andreiu, Victor: Din generaţia bănăţeană a Marei Uniri. Ioachim Perian (profesor, dirijor şi compozitor) şi Continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean (de la fosta Şcoală Normală de Învăţători din Timişoara şi alte cadre didactice şi ţărani dirijori în deceniile I-V ale sec. XX, Institutul de Studii Socioculturale şi de Educaţie Permanentă, Timişoara 1986; Bota, Ionel: Un spectacol din 1908 organizat de comunitatea greco-catolică Oraviţa, Rev. „Uniunea Creştină“ nr. 3/2002, Oraviţa; Cosma, Viorel: Muzicieni din România, Lexicon biobibliografic, Vol. V. Ed. Muzicală, Bucureşti 2002; comunicare la Congresul Internaţional de muzicologie: „Muzica bisericească în sud-estul european“, Timişoara 1998 publicată în „Die Kirchenmusik in Südosteuropa“, Verlegt bei Hans Schneider, Tutzing – München 2003; Metz, Franz: Interferenţe între muzica evreiască şi cea creştină în tradiţia muzicală a Banatului, comunicare la Congresul Internaţional de muzicologie: „Muzica bisericească în sud-estul european“, Timişoara 1998 publicată în „Die Kirchenmusik in Südosteuropa“, Verlegt bei Hans Schneider, Tutzing – München 2003; Jompan, Dumitru: Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, Impr. Mirton, Timişoara 2003; Corul din Chizătău, Ediţie îngrijită de Constantin-Tufan Stan, Editura Marineasa, Timişoara 2004 cf. Şepeţian, Lucian: Istoricul Corului Vocal al Plugarilor din Chiseteu, Tipografia „Poporul Român“, Budapesta 1904 şi Şepeţian, Sever: Corul de la Chizătău 1857-1957 (Schiţă monografică), Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, (Bucureşti) 1957; Metz, Franz: Te Deum Laudamus, Contribuţii la istoria muzicii bisericeşti din Banat, Ed. ADZ, Bucureşti 1995; Bota, Ionel: O aniversare corală în Oraviţa anului 1907. Corul Concordia al comunităţii greco-catolice, Rev. „Uniunea Creştină“ nr. 1/2002, Oraviţa; Bodó, Maria: Creaţia bănăţeană pentru pian în perioada interbelică, Ed. Marineasa, Timişoara 2005; Chirilă, Nicolae - Chirilă, Ana: Popasuri de cânt duhovnicesc, Corul Bisericii Ortodoxe Române din Oraviţa Montană, Ed. Modus P.H. 2005; Kindl, Walter: Orga în Banat – Repere istorice, Revista Pardon,Timişoara 2007; Bratu, Lava G.: Introducere în istoria muzicală a Banatului, Ed. Eurobit, Timişoara 2008; Metz, Franz: Te Deum Laudamus, Contribuţii la istoria muzicii bisericeşti din Banat, Ed. ADZ, Bucureşti 1995; Bodó, Maria: Consideraţii privind trecutul învăţământului din Banat, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. II/2006; Col. red.: Facultatea de Muzică din Timişoara 100 ani, Tradiţie şi contemporaneitate, Ed. Aegis, Timişoara, 2006; Funk, Arthur: Presa timişoreană de limbă germană despre întemeierea unor instituţii de învăţământ muzical ale oraşului, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. III/2007; Bota, Ionel: Istoria Teatrului Vechi din Oraviţa. O instituţie culturală românească din Mitteleuropa, Ed. TIM, Reşiţa, Vol. III/2007; Tomi, Ioan: DICŢIONAR 123 compozitori, dirijori şi muzicologi, personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric, Editor Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009; Col. red. Radio Reşiţa: MEMENTO. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, Vol. I, Ed. Banatul Montan, Reşiţa 2010.

 

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc

Editura Eurostampa, Timișoara, 2012 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank