Ilieşiu, dr. Nicolae - Mutarea căii ferate din centrul Timişoarei

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

Una dintre piedicile pentru dezvoltarea circulaţiei din oraş, era linia ferată Timişoara-Baziaş, care trecea prin mijlocul oraşului pe lângă parcul Scudier și liceul Piarist. Chestiunea mutării acestei linii a preocupat edilii Timișoarei, ani de zile, însă nu s-a făcut nimic până în anul 1928.
În acest an, Consiliul Comunal în şedinţa din 11 octombrie aprobă înţelegerea prealabilă făcută de către organele Primăriei cu reprezentanţii Direcţiunii C. F. R. în 7 iulie 1928, înţelegere făcută în condiţiile următoare:
Din lucrările liniei, vor cădea în sarcina oraşului:
a) exproprierea terenurilor necesare pentru linia nouă,
b) executarea infrastructurii, afară de obiectele de artă,
c)  pentru facerea clădirilor şi executarea altor lucrări în legătură cu clădirile, oraşul va plăti 9 milioane lei administraţiei C. F. R.
d) Oraşul va preda C.F.R.-ului pentru lărgirea atelierelor un teritoriu 13 jugh. şi 838 stj. situat în dosul atelierelor C. F. R., mai departe va preda terenul necesar construirii unei linii moarte în staţia Timişoara Gara Domnița Elena la capul spre Bucureşti, cu o suprafaţă de cca. 585 stj.
e)  În schimb oraşul va primi gratuit de la C. F. R. terenul ce se va elibera, după mutarea liniei Timişoara-Chişoda şi toate clădirile aflătoare pe acest teren, afară de obiecte, instalaţiuni şi materiale de orice fel.
Din lucrările liniei vor cădea în sarcina C.F.R.:
a) Toată suprastructura liniei noi, demontarea suprastructurii Iu vechi (balastri, traverse, şine şi material metalic mărunt),
b) Toate obiectele de artă (poduri, podeţe),
c) Demontarea instalaţiilor de centralizare, telegraf etc. şi monta lor pe linia nouă.
Independent de mutarea liniei, dacă administraţia C. F. R. în termen de trei ani, nu ar clădi pe terenul C. F. R. din Cetate, situat pe Bul. Reg Ferdinand colţ cu Bulv. Diaconovici Loga, loc de o întindere cca. 1192 pătraţi, îl va vinde oraşului cu preţul care îl vor stabili experţii C. F. R. comun acord cu experţii oraşului, iar în caz de neînţelegere va arbitra preşedintele Curţii de Apel din Timişoara.
Prin această înţelegere, s-a înlăturat cel mai de seamă obstacol, care stânjenea circulaţia între cartierul Principele Carol şi Cetate. (A66) Ultimul tren care circulă pe această linie, e în ziua de 1 Dec. 1932.
 
 
Dr. Nicolae Ilieşiu - „Timişoara, monografie istorică“, Editura Planetarium, Timişoara, 2006

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank