Ijac, Vasile - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

IJAC, VASILE (n. 11.II.1899, Caransebeş, CS – 4.VIII.1975, Timişoara, TM). Compozitor, dirijor, profesor şi critic muzical. Studii: şcoala primară apoi Şcoala Normală din Caransebeş (1913-1917) unde a studiat cu Antoniu Sequens teorie-solfegii, dirijatul coral şi viola, Conservatorul din Cluj (1920-1924) desăvârşindu-şi instruirea cu studii de compoziţie şi orchestraţie la Schola Cantorum din Paris (cu Vincent d’Indy). Vasile Ijac afirma într-un interviu (la Radio Timişoara): „Formarea mea ca muzician a fost influenţată în primul rând de mediul muzical deosebit de viu al Banatului apoi de contactul cu marile personalităţi ale vieţii muzicale din ţară şi străinătate. Consider ca părinţi spirituali pe George Enescu în primul rând, apoi Marţian Negrea… Vincent d’Indy“. Activitate didactică: profesor de liceu la Cluj apoi la Conservatorul din Cluj (şi în refugiu la Timişoara), încheindu-şi cariera (1962) la Institutul Pedagogic de 3 ani, secţia muzică, de pe lângă Universitatea din Timişoara. Activitate dirijorală: a dirijat Corul Bisericesc din Teregova (1922-1923) iar mai târziu Orchestra Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj la sediu şi în refugiu la Timişoara, Orchestra Filarmonicii „Banatul“ din oraşul de pe Bega. Activitate componistică: poate fi considerat unul dintre cei mai instruiţi muzicieni bănăţeni, şi unul dintre cei mai talentaţi şi prolifici compozitori. Modernitatea academică a limbajului său muzical l-a situat pe un palier diferit de cel ocupat de contemporanii săi bănăţeni. În 1937 George Enescu i-a acordat Menţiunea I de compoziţie. Centrul de greutate al operei lui V. Ijac îl marchează creaţia camerală iar în cadrul ei partiturile dedicate pianului: Sonatele nr. 1 (1927) şi nr. 2 (1938), Suita „În Banat“ (1939), Hedonizme – miniaturi pentru pian solo vol. II-VIII (1936-1959) fiecare volum cuprinzând între 6 şi 10 piese, Suitele nr. 1 şi nr. 2 intitulate „Amintiri din copilărie“ depănând fiecare câte 5 piese. A scris duo-uri pentru diverse instrumente (vioară, violoncel, flaut, oboi, fagot) şi pian, trio-uri, cvartete şi un Triptic inedit (de tip concertant) pentru flaut şi cvintet de coarde (I), pentru clarinet şi cvintet de coarde (II), pentru flaut, clarinet, oboi, fagot şi cvintet de coarde (III) . A compus lieduri deosebit de inspirate (ex. Cântec de adormit Mitzura, Seara, Pastel de iarnă, Mama) piese corale laice şi religioase, muzică de scenă (pantomima Ivan Turbincă), lucrări concertante pentru pian, pentru clarinet şi pentru trompetă, muzică vocal-simfonică. Este unicul compozitor bănăţean al primei jumătăţi a secolului XX care a scris 5 simfonii: nr. 1 în 1928, nr. 2 – 1932, nr. 3 – 1938, nr. 4 - 1942, nr. 5 – 1957. Activitate publicistică: cronici muzicale, analize, reportaje, eseuri şi studii: Muzica instrumentală în învăţământ („Hyperion“ 1933), Necesitatea unei reviste muzicale, O lacună muzicală, Muzica contemporană în Franţa (toate în „Patria“ 1937), George Enescu („Suflet nou“ 1937) Începutul naţionalismului în muzică („Luceafărul“ 1938) etc. Lucrări didactice (în manuscris): Armonia (trei volume: clasică, romantică, contemporană), Contrapunct şi Fugă şi Teoria instrumentelor şi orchestraţie. 

 

Bibliografie Voileanu- Nicoară, Ana: dirijorul Eugen Lazăr - Compozitorul Vasile Ijac – Cvatrtetul Cuteanu, „Dacia“ Timişoara/15 februarie 1943; NU (Nicolae Ursu): Patru prime audiţii de muzică românească, „Drapelul roşu“, Timişoara/ianuarie 1958; Cosma, Viorel: MUZICIENI ROMÂNI, Lexicon Ed. Muzicală, Bucureşti 1970; Tomi, Ioan: Traseul unei cariere de compozitor, interviu cu V. Ijac, Radio Timişoara 1975; Brediceanu, Tiberiu: Scrieri, Ed. Muzicală, Bucureşti 1976; Sava, Iosif – Vartolomei, Luminiţa: Dicţionar de muzică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1979; Vărădean, Vasile: Cântecul la el acasă, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara 1985; Giurgiu, Rodica: Aspecte din activitatea Asociaţiei „Amicii Muzicii“ din Timişoara din perioada interbelică, referat în Simpozionul „Societatea filarmonică timişoreană la 125 ani de la înfiinţare“, Timişoara/25 octombrie 1996; Vulpe, Damian: Vasile Ijac – 100 de ani de la naştere, „Foaia Diecezană“, Caransebeş, serie nouă, an V nr. 5-6 mai-iunie/1999; Românu, Ion: Coruri Bănăţene, Antologie 2, Viziune interpretativă, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Ed. MARINEASA, Timişoara 2001; Andreiu, Victor: Din generaţia bănăţeană a Marei Uniri. Ioachim Perian (profesor, dirijor şi compozitor) şi Continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean (de la fosta Şcoală Normală de Învăţători din Timişoara şi alte cadre didactice şi ţărani dirijori în deceniile I-V ale sec. XX, Institutul de Studii Socioculturale şi de Educaţie Permanentă, Timişoara 1986; Tomi, Ioan: Corul Filarmonicii „Banatul“ Timişoara – 50 de ani (monografie), Ed. Mirton, Timişoara/2001; Jompan, Dumitru: Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, Impr. Mirton, Timişoara 2003; Bodó, Maria: Creaţia bănăţeană pentru pian în perioada interbelică, Ed. Marineasa, Timişoara 2005; Firca, Gheorghe: Continuitate şi angajare modernă în viaţa muzicală bănăţeană interbelică din Banat, în „Muzica – dialog intercultural. – Confluenţe interculturale în Banat“, Edition Musik Südost, München 2005; Vulpe, Damian: Muzica corală pe meleagurile Banatului, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. II/2006; Col. red.: Facultatea de Muzică din Timişoara 100 ani, Tradiţie şi contemporaneitate, Ed. Aegis, Timişoara, 2006; Bodó, Maria: Consideraţii privind trecutul învăţământului din Banat, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. II/2006; Albulescu, Mihai: Sus cortina 1870-1995, Editura InterGraf, Reşiţa 1996; Giulvezan, Ovidiu „Creaţia lui Vasile Ijac – Sugestii de înnoire a limbajului armonic şi polifonic“ în „Muzica din când în când“, Ed. Marineasa, Timişoara/2006; Şumski, Alexandru: Filarmonica Banatul – Retrăiri..., Rev. „Orizont“ nr. 5, Timişoara/ 25 mai 2007; Bratu, Lava G.: Pantomima „Ivan Turbincă“ de Vasile Ijac, un pas înainte spre sinteza naţional-universal, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. III/2007; Bratu, Lava G.: Introducere în istoria muzicală a Banatului, Ed. Eurobit, Timişoara 2008; Tomi, Ioan: DICŢIONAR 123 compozitori, dirijori şi muzicologi, personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric, Editor Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009; Tomi, Ioan: Dirijorul Ion Românu, Cântul coral o vocaţie mărturisită (monografie), Ed. Eurostampa, Timişoara 2010; Tomi, Ioan: Serile de muzică românească ale Studioului de Radio Timişoara în Acreditări în lumea muzicii. Portrete de muzicieni, studii de muzicologie, mărturii, reportaje, Ed. Eurostampa, Timişoara 2010; Col. red. Radio Reşiţa: MEMENTO. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, Vol. I, Ed. Banatul Montan, Reşiţa 2010. 

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc
Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

 

 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank