Iana-Mihăilescu, Manuela - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 13.VIII.1960, Oraviţa, CS). Pianist-concertist, profesoară de pian, muzicolog. Studii: Şcoala de Muzică din Oraviţa (1967-1975), Liceul de Muzică (1975-1979) şi Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ azi Academia Naţională de Muzică din Bucureşti (1980-1984). A beneficiat de un Master Class în domeniul interpretării la „Real Conservatorio de Musica“ din capitala Spaniei, Madrid, studiind în mod special muzică spaniolă pentru pian cu profesorul şi pianistul Guillermo Gonzales. A integrat studiul şi experienţa interpretativă a pieselor din suita Iberia de Isaac Albeniz în lucrarea de doctorat finalizată la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în noiembrie 2005. Activitate didactică: profesoară de pian la Şcoala de Muzică din Lugoj (1984-1989), la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu“ din Timişoara (1989-1990), apoi asistent (1990-1995) lector (1995-2006), conferenţiar (din 2006) la catedra de pian a Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. În martie 2002 şi aprilie 2005 a făcut parte din juriul prestigiosului Concurs internaţional de pian de la Jaén (Spania) şi al Concursului internaţional José Roca – Valencia (Spania), 2003. A predat cursuri de măiestrie la Conservatorio Superior de Musica Victoria Eugenia din Granada în martie 2005 şi decembrie 2006. A predat (Master Class) la Conservatorul A. Buzzolla din localitatea italiană Adria (2010). Activitate concertistică: susţine o intensă agendă de concerte cu orchestră în ţară şi peste hotare şi de asemenea numeroase recitaluri, activitate în mare măsură legată de cea a soţului său Dragoş Mihăilescu cu care alcătuieşte un duo stabil (la două piane sau la patru mâini). În ultimii ani concertează şi alături de fii săi, tot pianişti, Dinu şi Ioan Mihăilescu. A susţinut concerte cu orchestre ale filarmonicilor din ţară, sub bagheta dirijorilor Nicolae Boboc, Emanuel Elenescu, Remus Georgescu, Ludovic Bács, Emil Simon, Ervin Acél, Gheorghe Costin, Bujor Hoinic, Radu Ciorei, Tateo Nakajima, Aurel Niculescu, Cristian George Neagu, Florin Totan şi recitaluri în ţară şi peste hotare: în Germania, Suedia, Spania, Elveţia, Franţa, Italia, Austria, Serbia. Alte activităţi: posedă înregistrări la Radio Bucureşti, Radio Timişoara, Televiziunea Granada, Televiziunea Arad, Televiziunea Timişoara. Împreună cu soţul său, pianistul Dragoş Mihăilescu a înregistrat 3 CD-uri cu lucrări la patru mâini sau la două piane: de Fr. Schubert şi J. Brahms, la casa de discuri Videoton (Ungaria), seria MADCD 001, în anul 1998; Dansuri cu piese pentru pian la patru mâini din creaţia compozitorilor R. Schumann, J. Brahms, E. Grieg, A. Dvořak, C. Silvestri, la Show Factory (România), realizat în cadrul proiectului Integrare europeană prin muzică cu finanţare din partea Primăriei oraşului Timişoara (2006); Schubert, Brahms, Rahmaninov, (2008), tot la Show Factory. Din 2008 este directorul Festivalului Zilele Muzicii Orăviţene. Activitate muzicologică: Sugestii de abordare a creaţiei pentru pian a lui C. Debussy, M. Ravel şi I. Albeniz, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2005; Elemente de limbaj muzical în creaţia pentru pian a lui C. Debussy, Editura Universităţii de Vest din Timişoara (2005). În martie 2007 a prezentat un material despre Dinu Lipatti la Salisbury (Maryland) – SUA, iar în martie 2010 a ţinut o conferinţă despre Dinu Lipatti la Conservatorul Antonio Buzzolla din Adria, Italia. A publicat diferite articole: In memoriam Dinu Lipatti în Studii şi analize muzicale/Studii de imnologie, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2004, George Enescu la Oraviţa, în revista Almăjana nr. 3 (21)/ decembrie 2005, Sugestie şi simbol în muzica lui Claude Debussy şi Maurice Ravel, în revista Reflex 1-2-3/ 2006, Studiul Ritm, ritm muzical, ritm în muzica lui C. Debussy, M. Ravel şi I. Albeniz, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara (Muzică II), Ed. Universităţii de Vest Timişoara, 2006, Studiul Dansul – arhetip ce înglobează structuri spirituale specifice unor popoare, în publicaţia Simpozion – Muzica, limbaj universal, mijloc de comunicare şi comuniune între naţiuni, în cadrul proiectului Integrare europeană prin muzică, Editura First, Timişoara, 2006, Suita a II-a pentru pian de Remus Georgescu, în revista Reflex 1 – 6/2008, Studiul Tehnica pianistică privită ca ansamblu de procedee de redare a imaginii muzicale în Studii pentru pian/Analele Universităţii de Vest din Timişoara, seria Muzică, vol III 2007.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank