Ghera, Miroslava - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 14.VIII.1959, Timişoara, TM). Pianistă, profesoară de pian. Studiile muzicale: Şcoala Generală de Muzică din Reşiţa, Liceul de Muzică din Bucureşti, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ clasa Dan Grigore, absolvind în 1982 ca şefă de promoţie. Activitate didactică: profesoară de pian la Reşiţa (1982-1987). A emigrat apoi cu familia în Croaţia stabilindu-se la Zagreb unde a activat ca profesoară de pian şi corepetitoare la Liceul de Muzică „Pavao Markovac“, în prezent fiind la Liceul de Muzică „Vatroslav Lisinski“. În 2009 Ministerul Învăţământului din Croaţia, i-a acordat pentru merite deosebite în activitatea pedagogică, titlul „Profesor Mentor“. Activitate pianistică: a susţinut recitaluri la Reşiţa, Bucureşti, Timişoara. Arad, Braşov şi a concertat cu orchestrele simfonice ale Radioteleviziunii Române din Bucureşti şi Filarmonicilor din Timişoara, Arad, Braşov, Craiova, Târgu Mureş, Bacău. Paralel cu activitatea de pianistă corepetitoare la cele două licee de muzică din Zagreb a fost angajată cu atribuţii similare şi la Conservatorul din Zagreb la clasele celebrilor violoncelişti Valter Despalj şi David Grigorian cu care a susţinut şi recitaluri. Desfăşoară în continuare o bogată activitate concertistică în Croaţia şi peste hotare: Austria, Italia, Germania, Spania, Olanda, Serbia. Premii şi distincţii: este laureată a concursurilor de interpretare de la Suceava („Ciprian Porumbescu“), Piteşti („Hariclea Darclée“), Cluj („Cântarea României“) şi Zagreb („Darko Lukić“). În anul 1992 ziarul „Vjesnik“ i-a acordat un premiu pentru activitatea sa concertistică. 

 

Bibliografie Tomi, Ioan: Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica „Banatul“ 60 ani (1947-2007) (monografie), Ed. Excelsior Art, Timişoara/2007; Tomi, Ioan: Ad sexagesimum anniversarium Philharmoniae urbis Arad celebrandum, Filarmonica de Stat Arad-România, Monografia 60 ani (1948-2008), Ed. Gutenberg Univers, Arad, Vol. II/2009

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc

 

Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank