Gheorghiu, Dana - Apropierea mea de Internet...

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version
Apropierea mea de Internet s-a realizat treptat. C-un soi de suspiciune la început, de nu chiar lipsă de interes. Aveam alte priorităţi: să-mi culeg singură cărţile. Ceea ce am şi făcut şi-o fac, în continuare. 
Curând, însă, a apărut E-Mail-lul, atât de util. Şi, odată cu el, intrând pe Internet, mi s-a oferit posibilitatea de-a „răsfoi“ anumite reviste literare, de negăsit în chioşcuri sau librării. Apoi, pe măsură ce, lucrând, înaintam în substanţa unei cărţi, s-a ivit nevoia de limpezire. Şi de documentare. Răspunsuri? Tot pe Internet. Într-un final, după ce cuvintele se legau între ele alcătuind un roman sau un volum de povestiri, cărţile îşi aflau câte un loc în Biblioteci online. Mai cu seamă în spaţiul Banaterrei, atât de generos şi de ofertant pentru toţi scriitorii din zonă.
Mai lipsea, de bună seamă, ceva, am realizat de la un timp: posibilitatea de „con-fruntare“, de comunicare cu alţi autori. Aşadar, am descoperit bloguri şi linkuri concepute şi susţinute de mulţi dintre ei. Reţele de socializare, cercuri profesionale. Le urmăream, doar. Şi, totuşi...
De la un timp am intrat şi eu în acel carusel ameţitor numit „Facebook“. Şi încerc să mă ţin tare, să nu mă atragă prea mult!  Prin urmare, nu-mi doresc sute (ori mii!) de „prieteni” virtuali. Am o listă foarte restrânsă. Peste 90% dintre ei sunt scriitori şi aproape-n majoritate cunoscuţi. Astfel, pot avea o comunicare reală. Necesară, uneori, şi inclusă, cu discreţie, la „Mesaje“. Dar şi amuzantă, nu o dată. Şi-mi zic: de ce nu? Deci, sunt la curent: cu zilele de naştere ale colegilor. Cu vorbele năstruşnice şi năzbâtiile copiilor. Cunosc locuri, plaiuri şi ţărmuri străbătute de alţii. Le ştiu, multora, noile apariţii editoriale. Premiile primite,  când e cazul. La fel, şi proiectele de lungă durată şi chiar şi micile nostalgii, în imagini alb/negru, care îţi sugerează că, dumnealui, timpul...
În concluzie, trebuie să iau măsuri! mă alarmez. 
Răspund şi eu, când şi când. „Postez“ fotografii însoţite de comentarii. Dar cu măsură. Mă feresc de tentaţii şi de capcane. Nu uit nicio clipă: Internetul poate crea dependenţă! (Nu spun ceva nou.) E ispititor, antrenant. Şi, mai ales, cronofag.
Şi atunci, cu scrisul cum rămâne?!

Dana Gheorghiu

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank