Eu şi internetul

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Pentru generaţiile din aceste vremuri, când copii de trei ani mânuiesc cu dexteritate mausul, a publica cărţi pe internet înseamnă a deschide poarta către gustul de a citi a noilor generaţii.
În această epocă a vitezei, a oamenilor ultra ocupaţi, nu se mai găseşte timpul pentru a sta liniştit într-o librărie, a răsfoi o carte, a o cumpăra şi a o citi, eventual seara, înainte de culcare. Dar, butonarea internetului, pe care, oricum, toţi o fac, poate însemna  norocul de a da peste textul unei cărţi, care să te prindă după citirea câtorva rânduri. Şi apoi, bulgărele se va rostogoli de la sine.
Cum am spus, internetul este o şansă. Dacă nu ne putem învăţa copiii să simtă farmecul mirosului de hârtie tipărită, bucuria tactilă de a-i atinge filele, de a-i simţi vitalitatea între propriile degete, dacă, aşa cum se pare a fi, vremea acestor sentimente şi senzaţii ... cum să le zic?... romantice poate, dacă vremea lor, zic, a trecut, atunci este nemaipomenit, dacă putem găsi o modalitate ca literatura să rămână pentru oameni acea valoare inestimabilă care a fost de când se ştie, de la primele rânduri. Nu contează pe ce suport stă scrisul, ci e important ca să fie citit, să-şi găsească drumul spre sufletul, inima, conştiinţa şi mintea oamenilor. În fond, s-a scris pe tăbliţe de lut, pe piei de animale, pe papirus. S-a scris cu beţigaşe, cu pene, cu peniţă, cu stilou, cu pix. La apariţia fiecărui lucru nou, schimbat, cei mai vechi au fost miraţi, intrigaţi, ori revoltaţi. Tinerii, însă, au aderat la noutate. Acesta este progresul. Evoluţia.
Ce să mai întind vorba. Eu scriu numai pe computer. Nu aş mai putea altfel. Recunosc, sunt o mare comodă. Îmi plac la nebunie facilităţile oferite de tehnica modernă.

 Liliana Ardelean

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank