Duma, Gheza - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 3 noiembrie 1941, Deva – 11 ianuarie 2004, Geneva, Elveţia). Pianist, profesor de pian. Studii: clasele primare paralel cu Conservatorul Muncitoresc de Muzică şi Artă Dramatică din Reşiţa (1948-1951), apoi clasele gimnaziale la Şcoala Medie din acelaşi oraş care, din 1954, devine Şcoala Generală de Muzică. Părinţii săi au fost muzicaţi cunoscuţi în Reşiţa, tatăl contrabasist iar mama cântăreaţă şi acordeonistă de mare virtuozitate. Ambi au fost membri ai Corului Combinatului Siderurgic din Reşiţa, mama Miliţa Duma a fost chiar solista permanentă a corului. Este motivul pentru care au dorit să le asigure lui Geza ca şi surorii sale mai mari Stela Duma o educaţie muzicală aleasă. Astfel Gheza Duma este înscris la Şcoala Medie de Muzică din Timişoara (Liceul de Muzică „Ion Vidu“), clasa de pian principal (1955-1959) iar apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti (1959-1964). După absolvire se reîntoarce la Timişoara ca asistent la clasa de pian a Institutului Pedagogic, secţia Muzică de pe lângă Universitatea timişoreană. Paralel cu activitatea de la catedră susţine recitaluri şi concerte fie în agenda curentă a stagiunilor muzicale fie în cadrul unor evenimente mai speciale, festivaluri culturale îndeosebi: „Zilele culturii“ la Reşiţa, Festivalul internaţional „Timişoara muzicală“, „Serile de muzică românească“ ale Studioului de Radio Timişoara etc. La ediţia din 1972 a „Zilelor Culturii“ a interpretat în compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara (dirijor Remus Georgescu): Concertul în la minor pentru pian şi orchestră op.16 de Edvard Grieg apreciat de ziarul reşiţean „Flamura“ drept „punctul forte“ al evenimentului. A susţinut multe recitaluri cu soţia sa soprana Elena Duma de la Opera din Timişoara, premianta Concursului Internaţional de canto din cadrul Festivalului „George Enescu“ din Bucureşti (ediţia 1971). A fost însă generos şi cu alţi solişti, colegii profesori şi studenţii Facultăţii de Muzică în cadrul producţiilor artistice ale acestora. S-a stabilit apoi în Elveţia, la Geneva, activând ca profesor de pian la o şcoală de muzică privată. Aici a înfiinţat şi a condus Asociaţia muzicală „Dinu Lipatti“ din Geneva menită a perpetua, prin concerte şi activităţi teoretice, memoria marelui pianist român pentru care elveţienii au avut şi încă au o mare preţuire.

 

Bibliografie Luncan, E.S.: Şcoala muzicală reşiţeană a împlinit o jumătate de veac, „Renaşterea bănăţeană“ Timişoara/18 aprilie 2000; Jurma, Gheorghe: Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, Ed. TIM, Reşiţa 2006; Col. red.: Facultatea de Muzică din Timişoara 100 ani, Tradiţie şi contemporaneitate, Ed. Aegis, Timişoara, 2006; Vulpe, Damian: Formarea schimbului de mâine în preocupările pianistei Margareta Tietz-Cocora, în Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Muzică Vol. III/2007; Tomi, Ioan: Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica „Banatul“ 60 ani (1947-2007) (monografie), Ed. Excelsior Art, Timişoara/2007; Tomi, Ioan: Dirijorul Ion Românu, Cântul coral o vocaţie mărturisită (monografie), Ed. Eurostampa, Timişoara 2010; Tomi, Ioan: Serile de muzică românească ale Studioului de Radio Timişoara în Acreditări în lumea muzicii. Portrete de muzicieni, studii de muzicologie, mărturii, reportaje, Ed. Eurostampa, Timişoara 2010.

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc

 

Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank