Dorcescu, Eugen - Un cuvânt despre Internet. Un cuvânt despre Banaterra

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

Eugen DorcescuCu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998). Pe atunci, eu mă familiarizasem, de bine, de rău, cu acest nou şi fascinant mijloc de comunicare, aşa că vestea m-a încântat. De altfel, în 1997, la München, trecusem, de pe hârtie, pe monitor, Ecclesiastul în versuri, stihuire la care am trudit ceva vreme şi care s-a tipărit, în acelaşi an, tot sub egida Editurii Marineasa. Relaţia mea profesională cu Internetul s-a aprofundat şi s-a diversificat, îndeajuns de iute. Am lansat, în spaţiul virtual, eu şi soţia mea (ea însăşi pasionată de Internet), câte un profil (câte o fişă bio-bibliografică),

am trimis lucrări la site-uri consacrate (între acestea Banaterra, iniţiat şi vegheat de acelaşi neobosit şi desăvârşit profesionist Duşan Baiski, care, aidoma lui Marian Drumur, se numără între acei scriitori ce au înţeles şi îndrăgit Internetul), în fine, am publicat poeme sau comentarii la reviste on-line din ţară şi străinătate, precum şi mai multe volume la edituri de factură similară. Toate acestea, desigur, într-un raport de armonie şi complementaritate cu maniera tradiţională de a produce şi difuza text. Cartea virtuală şi cartea print nu se exclud, dimpotrivă. La fel, pana (ca să zic aşa) şi tastatura. Eu, de pildă, scriu mai întâi cu “pana”, fac şi refac enunţul cu ea, apoi, când mă apropii de etapa definitivării lui, îl transfer pe computer. Urmează, în genere, publicarea virtuală, secondată, la un timp, de imprimare (cu tirajele cunoscute) – mai degrabă o tezaurizare, o fixare în memoria hârtiei (cea mai sigură, totuşi). Dar şansa expunerii spre lectură, spre cunoaştere, pe care o deschide Internetul, este uriaşă. Mi-au sosit ecouri (includeri în antologii de prestigiu, comentarii critice etc.), declanşate de cărţile mele postate (şi) pe Banaterra (Poemas del Viejo – Poemele Bătrânului, Abyssus abuyssum invocat, Elegiile de la Bad Hofgastein etc.), din cele mai surprinzătoare direcţii şi de la incredibile distanţe. Să ne gândim: un site de consolidată reputaţie înregistrează mii de vizitări într-o singură zi. Eu, ca scriitor timişorean (acesta este titlul meu de glorie, cum am declarat nu o dată), iubesc utila, generoasa, cuprinzătoarea şi dinamica enciclopedie on-line numită frumos: Banaterra.

Şi adaug:

Două mi se par a fi (dincolo de cele pe care le ştie toată lumea) avantajele Internetului pentru un om al condeiului:

  • asigură sinteza dintre solitudinea, absolut necesară, a creaţiei şi sociabilitatea, cât mai extinsă posibil, a receptării;

  • face, prin el însuşi, o subtilă, dar tenace şi eficientă, educaţie spirituală – anume: oferă o probă că şi ceea ce nu e strict material, ceea ce nu-i palpabil, ceea ce este doar văzut, zărit, întrezărit şi inteligibil există.


Timişoara, martie 2013 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank