Crișan, Ion - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

(n. 10.XII.1913, Petrovasâla/Vladimirovaţ, BS – 18.I.2008, Timişoara, TM). Compozitor, dirijor de cor, profesor de muzică, publicist. Studii: 6 clase primare în comuna natală, Şcoala Normală de Învăţători din Timişoara (1926-1933) unde a studiat muzica cu Ioachim Perian (teorie-solfegii, vioară), apoi la Conservatorul Municipal din Timişoara (1929-1936) cu Sabin V. Drăgoi (armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziţie) şi Doro Goriantz (orchestră şi dirijat). Activitate didactică: Întreaga sa activitate profesională s-a înfiripat în strânsă legătură cu învăţământul muzical. În 1934 s-a inaugurat primul curs al şcoalei pentru tineri ţărani români, cu 40 de candidaţi (au absolvit 42!) veniţi din cele 3 judeţe ale Banatului. La această şcoală Ion Crişan a predat armoniul alături de Iosif Velceanu - directorul şcolii - (administraţie, inspecţie, studierea partiturilor, dirijatul), Ioachim Perian (teorie şi solfegii), Vadim Şumski (teoria instrumentelor, instruirea şi dirijatul fanfarei) ş.a. Din 1939 a ocupat funcţia de profesor de muzică în diverse şcoli timişorene în unele dintre aceste fiind şi director, retrăgându-se din învăţământ în 1974. Activitate dirijorală: în fiecare şcoală a organizat şi dirijat coruri fie pe voci egale fie coruri mixte. A dirijat şi coruri de adulţi din Timişoara: Corul „Înălţarea“ al Bisericii ortodoxe din cartierul Elisabetin (1935-1946), Corul bărbătesc „Speranţa“ din cartierul Fabrik (1936-1937), Corul „Armonia“ din cartierul Fratelia (1946-1950), Corul Catedralei Mitropolitane (1993). Activitate componistică: de-a lungul unei existenţe generoase (a trăit 94 de ani şi a fost activ până în ultimul an de viaţă), a compus un număr impresionant de lucrări, abordând aproape toate genurile muzicale sub cupola folclorului românesc al întregului Banat istoric. A compus muzică de scenă: Ochiul beiului, dramă coregrafică (1967); Antropomorfism, operă-pantomimă (1982); opere: Niculiţă Minciună – operă radiofonică (1940), Scrisoare de la Rovine, (1983), A XII-a Minune a Preasfintei Fecioare Maria, operă de cameră (1994), Take, Ianke şi Cadâr (1996), Menuet la Curtea Veche (1997), Daniil Sihastru (1997), Hyperion (1998), Pilat din Pont (1999), Decebal, regele Daciei (2000), Traian împărat al Romei (2002); muzică vocal-simfonică (selectiv): Drobeta, poem-cantată pentru recitator, cor mixt şi orchestră (1980); Primăvară în Valea Jiului, baladă pentru cor mixt şi orchestră (1981); Mamă a Vrancei, cantată pentru solişti şi orchestră. Grosul creaţiei sale este reprezentat de genul à cappella (58 lucrări declarate dar încă multe în arhiva familiei). Dincolo de piesele conjuncturale („patriotice şi revoluţionare“) Ion Crişan a dat la iveală partituri inspirate, pline de substanţă precum: De pe Valea Bistrei, Cine dragostea nu crede, Mândra mea cu ochii verzi, Limba noastră, Acestea zice Domnul, patru Liturghii. Şi liedurile sale merită atenţia cântăreţilor: Şi dacă ramuri, Stelele’n cer, Au înflorit salcâmii iar, Satiră bănăţeană, File de aur duo pentru soprană, tenor şi pian. I s-a acordat numeroase premii şi distincţii pentru compoziţiile sale. A fost mai bine de două decenii în fruntea Filialei timişorene a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1960-1968 secretar adjunct şi 1968-1971 secretar) unde a înfiinţat un Cenaclu al tinerilor nemembri ai Uniunii, promovându-le creaţia, organizând concerte speciale sub auspiciile Filialei timişorene.

 

Bibliografie Pavelescu, Gheorghe: Prime audiţii la Filarmonică, „Drapelul roşu“, Timişoara/30 august 1959, Popovici, Doru: Muzica Corală Românească, Ed. Muzicală, Bucureşti 1966; Popescu, Mihai: Repertoriul general al creaţiei muzicale româneşti, Ed. Muzicală, Bucureşti vol I/1981, vol II/1981; Vulpe, Damian: Omagiu compozitorului Ion Crişan – la 70 de ani, „Drapelul roşu“, Timişoara/23 noiembrie 1983; Vărădean, Vasile: Cântecul la el acasă, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara 1985; Andreiu, Victor: Din generaţia bănăţeană a Marei Uniri. Ioachim Perian (profesor, dirijor şi compozitor) şi Continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean (de la fosta Şcoală Normală de Învăţători din Timişoara şi alte cadre didactice şi ţărani dirijori în deceniile I-V ale sec. XX, Institutul de Studii Socioculturale şi de Educaţie Permanentă, Timişoara 1986; Cosma, Octavian Lazăr: Universul muzicii româneşti, Ed. Muzicală. Bucureşti 1995; Roman, Lavinia: Ion Crişan – compozitor şi dirijor, lucrare de licenţă la absolvirea Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara/1997; Cosma, Viorel: Muzicieni din România, Lexicon biobibliografic, Vol. II, Editura Muzicală, Bucureşti 1999; Tomi, Ioan: Corul Filarmonicii „Banatul“ Timişoara – 50 de ani (monografie), Ed. Mirton, Timişoara/2001; Românu, Ion: Coruri Bănăţene, Antologie 2, Viziune interpretativă, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Ed. MARINEASA, Timişoara 2001; Jompan, Dumitru: Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, Impr. Mirton, Timişoara 2003; Vulpe, Damian: Reverberaţiile Euterpei. Compozitorul Ion Crişan – nonagenar, „Renaşterea bănăţeană“ (Suplimentul cultural „Paralela 45“), Timişoara/2 decembrie 2003; Roşu, Costa: Personalităţi româneşti din Voivodina (1734-2004), Ed. Liberateta, Panciova 2004; Măran, Mircea – Cinci, Eugen – Samoilă, Mircea: Lăutarul Ion Durain, Editori Căminele culturale din Vladimirovaţ şi Seleuş, Tiparul „Tuli“, Vârşeţ/2005; Tomi, Ioan: Ad sexagesima anniversaria, Filarmonica „Banatul“ 60 ani (1947-2007) (monografie), Ed. Excelsior Art, Timişoara/2007; Col. red. Radio Reşiţa: MEMENTO. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, Vol. II. Ed. Banatul Montan, Reşiţa 2008; Tomi, Ioan: DICŢIONAR 123 compozitori, dirijori şi muzicologi, personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric, Editor Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009; Măran, Mircea: Momente din viaţa culturală a românilor din Banatul Sârbesc (II), „Condeiul ardelean“, Sfântu-Gheorghe nr. 142 (177)/2-8 iulie 2010.

 

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc
Editura Eurostampa, Timișoara, 2012
 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank