Bota, Ionel/Johnny - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 
 
(n.1956). Compozitor, violonist, chitarist-bas, contrabasist, muzicolog, realizator de emisiuni radio, profesor. A studiat vioara la Timişoara şi Cluj-Napoca. Atras încă din liceu de muzica beat şi de jazz a făcut parte din diverse formaţii de gen din Timişoara (trupa „Allegro“) şi din Cluj („Experimental Quintet“) cu care obţine Marele Premiu al Festivalului Arhitecturii de la Bucureşti (1980). După absolvirea studiilor a activat ca profesor de vioară şi violă la Liceul de Muzică „Ion Vidu“ (1980-2008) iar din 1990 şi ca violonist în orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara. A practicat cu egal interes, în toţi aceşti ani, muzica rock sau de jazz câştigându-şi un loc distinct în viaţa muzicală românească. În anul 1982 înfiinţează grupul de jazz „Crepuscul“ (cu Dan Ionescu – chitară, Liviu Butoi saxofon/flaut, Ştefan Inczedi – claviaturi, Ioan „Puiu“ Minda – baterie) cu care participă la Festivalurile de jazz de la Sibiu (1982 şi 1983 când obţine Premiul de consacrare) şi de la Niš – Iugoslavia (1982, 1983). În acelaşi an începe şi colaborarea cu Béla Kamocsa punând bazele viitoarei formaţii „Bega Blues Band“ (cu Vasile Dolga la baterie). Între anii 1984-1988 este contrabasist în „Gondi Quartet“ şi colaborează ocazional cu jazzistul român Johnny Răducanu. A susţinut timp de 12 ani (1990-2002) emisiunea „Jazz Reflex“ de la Radio Timişoara. În 1990 a fost iniţiatorul cursului de chitară clasică din cadrul Facultăţii de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara unde a activat o perioadă ca profesor. Cu formaţia „Bega Blues Band“ participă la festivaluri din Ungaria (Debreţin), Franţa (Privas), Serbia (Belgrad şi Novi Sad), Germania (Frankfurt, Hamburg, Augsburg, Leverkusen, Schwäbisch Hall) ş.a. În Brazilia a participat la unjam-session de mare succes alături de Kenny Brown. Din 2005 este şi titularul catedrei de estetica jazzului la Universitatea „Tibiscus“ din Timişoara. Desigur, a fost prezent în repetate rânduri şi la festivalurile de jazz din Banat de la Timişoara, Gărâna, Jimbolia şi Lugoj. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Compoziţii: Embargo, Song for Sasha, Trandafiri albi, Keiser Sauzée. Apariţii editoriale: Glosar al termenilor jazzistici Editura Brumar, 2008; Vioara în jazzul modern Editura Brumar, 2009 (teza sa de doctorat în muzicologie) lucrări distinse cu Premiul pentru publicistică acordat de revista Actualitatea muzicală a UCMR.
_________________
 

Sursa:

 

Ioan Tomi

D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi

personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric

 

Editor 
Filarmonica „Banatul“ Timişoara 
2009
Lucrare apărută sub egida Filarmonicii „Banatul“ Timişoara
în cadrul proiectului EuroBanat –  Identitate culturală, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, Phare CBC 2006

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank