Anghel, Ion Nicolae - Iulia Fier și alte povestiri din memorie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version
Anghel, Ion Nicolae - Iulia Fier și alte povestiri din memorieEi o să se treacă o dată cu anii şi Frau Elise şi, pe urmă, fiica lui Frau Elise o să vorbească tot despre dînşii. Adică despre Iulia şi Alex, ăştia realii, cît o să-i mai aibă-naintea ochilor, apoi despre Iulia şi Alex din minte ! O să le prelungească legenda ! Şi-,mpreună cu ele, şi ceilalţi oameni !
O să recapituleze fascinaţi povestea iubirii noastre — o să-şi spună şi-o să-l încălzească ideea — şi-o să poarte povestea din gură în gură !
O s-o reducă doar la secvenţe şi-o să pună esenţialul în cuvinte. Şi poate că n-o să ne mai  pomenească nici numele!
O să nareze despre o mare iubire, care-a debutat enigmatic şi vijelios şi-a rămas încorporată-n memorie, de unde pulsează vajnic şi pentru vecie ! Cu trupul bărbatului umflat de dorinţă lîngă trupul neştiutor al femeii. Protuberînd voluptuos la atingere ! Cu partenerii erotici uniţi în extaz ! Incineraţi în dulce-mpreunare, cum crucile-ntr-un cimitir arzînd ! Prăbuşire fără răgaz şi scrumire ! Şi mîini scînteietoare, febrile ! Şi oarba cădere-n prăpastia Firii ! Şi convingerea că vor merge împreună pînă la marginea lumii, că vor străbate eternitatea în doi…
Ea — cu trupu-i longilin şi profilul fin, cu ochii uşor exoftalmici şi privirea-i sclipitoare cumva, cumva schizofrenă, care-l fascinase de la prima vedere. Cu pleoapele prelungite-n negre stamine şi umerii fericiţi în repaus. Şi cu mersu-i mîndru şi picioarele zvelte, emanînd un tulburător erotism, ce făceau capetele să se întoarcă instantaneu ! Cu vorbirea-i curată ca o neprihănire, încărcată de aşteptări şi tăceri, şi cu discreţia aia ce poate induce-n oricine ideea că forma supremă a iubirii e iubirea fără cuvinte !
El — cu ochii sihăstriţi de asceze şi dedat cărţilor. Antamat scrisului şi-antamat, deopotrivă, vieţii şi morţii. Şi promis iubirii lui pămîntene şi nepămîntene ! Cît timp o să numere durata unei fericiri de clepsidră, al cărei nisip o să se epuizeze întotdeauna înfiorător de rapid ! Cum o să se epuizeze !

(Ion Nicolae Anghel,
 fragment  din povestirea Iulia Feier)
AtaşamentMărime
interior_ion_anghel_iulia_feier_bun_de_tipar.pdf2.3 MO

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank