Andreiu, Victor - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

ANDREIU, Victor (n. 8.IV.1909, Vlaicovăţ, BS – 22.VII.1994, Timişoara, TM). Învăţător, profesor, violonist, istoriograf, folclorist, dirijor de cor, publicist. Studii: Şcoala Normală de Învăţători din Timişoara (abs. 1927), paralel (doi ani, 1925-1927) clasa de vioară a Conservatorului Municipal din Timişoara (profesori: Maxilmilian Costin şi Josef Brandeiss), Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti fără frecvenţă 1955-1961. Activitate didactică: învăţător la Toracu Mare în Banatul Sârbesc (1929-1934), Sârbova (1934-1947) unde a fost şi director şcolar, profesor de muzică la Timişoara la Şcoala generală nr. 22 şi profesor de vioară la Liceul de Muzică „Ion Vidu“ din acelaşi oraş (1968-1971). Activitate dirijorală: dirijor titular al Corului bărbătesc „Armonia“ din Toracu Mare (1932-1934) pe care l-a preluat de la Andrei Dia Iacob, absolvent al cursurilor de dirijat coral organizate de Ion Vidu la Lugoj. Torăcenii au avut cuvinte numai de laudă despre munca artistică a lui Victor Andreiu: „Pe timpul acestuia – spune Costa Roşu în Corurile noastre bănăţene – corul progresează evident, se majorează numărul membrilor tineri şi se îmbogăţeşte simţitor repertoriul“. Tot la Toracu Mare Victor Andreiu întemeiază şi un Cor Mixt de 80 de persoane. Stabilindu-se în cele din urmă la Sârbova, jud. Timiş, Victor Andreiu preia Corul şcolii, care se va impune drept model pentru corurile şcolare săteşti. Preia şi Corul mixt al Căminului Cultural din Sârbova, cămin construit în regie proprie. Alte activităţi: activist în cadrul Sindicatului Învăţământ din Timişoara (1947-1949), bibliotecar muzical al Filarmonicii „Banatul“ (1958-1960), a efectuat culegeri de folclor bănăţean, a contribuit la fondarea Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor „Nicolae Ursu“ din Timişoara, a organizat reuniuni, concerte-medalion dedicate unor muzicieni ai Banatului (Nicolae Ursu, Timotei Popovici, Iosif Velceanu, Ioachim Perian), a susţinut concerte lecţii, conferinţe, a publicat articole, cronici muzicale în Buletinul Informativ al Inspectoratului Şcolar din Timişoara, în Anuarul Şcolar Timiş, în ziarul „Drapelul Roşu“ sau la Radio Timişoara, a publicat sub genericul „Generaţia Marei Uniri“ volumul Ioachim Perian şi continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean, litogr. CCES, 1986. Fiind posesorul unui imens patrimoniu iconografic legat de viaţa muzicală a Banatului istoric, a organizat numeroase expoziţii documentare precum şi trei ample albume cu manuscrise autografe şi fotografii păstrate la Muzelul Banatului (Secţia etnografie) din Timişoara.

 

Bibliografie; Murgu, Doru: Societatea Profesorilor de Muzică în Rev. „Orizont“, Timişoara/22 ianuarie 1981; Turcuş, Aurel: Cercetările socio-culturale în Rev. „Orizont“, Timişoara/25 iunie 1983; Bratu, Lava C,: La Liceul de Muzică – O bogată săptămână concertistică (n.n. expoziţia Nicolae Ursu realizator V. Andreiu), „Drapelul Roşu“, Timişoara/octombrie 1985; Cosma, Viorel: Muzicieni din România, Lexicon biobibliografic, Vol. I. Ed. Muzicală, Bucureşti 1989; Andreiu, Victor: Din generaţia bănăţeană a Marei Uniri. Ioachim Perian (profesor, dirijor şi compozitor) şi Continuatorii cântecului coral timişean-bănăţean (de la fosta Şcoală Normală de Învăţători din Timişoara şi alte cadre didactice şi ţărani dirijori în deceniile I-V ale sec. XX, Institutul de Studii Socioculturale şi de Educaţie Permanentă, Timişoara 1986; Roşu, Costa: Corurile noastre bănăţene, Ed. Libertatea, Panciova/1991; Condan, Ion: Corul bisericesc „Armonia“ din Parohia Ortodoxă română Toracu Mare, „Foaia Diecezană“, Caransebeş nr. 3 martie/1998; Jompan, Dumitru: Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, Impr. Mirton, Timişoara 2003; Firca, Gheorghe: Continuitate şi angajare modernă în viaţa muzicală bănăţeană interbelică din Banat, în „Muzica – dialog intercultural. – Confluenţe interculturale în Banat“, Edition Musik Südost, München 2005; Jurma, Gheorghe: Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, Ed. TIM, Reşiţa 2006; Col. red. Radio Reşiţa: MEMENTO. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric, Vol. I, Ed. Banatul Montan, Reşiţa 2010.

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc
Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank