Anavi, Ádám - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 
 

(Frucht Francisc), n. 26 februarie 1909, Turda. Poet, dramaturg, publicist. Licenţiat în psihologie, Universitatea din Cluj, 1937. Colaborează la: „Utunk", „Igaz Szó",    „A  Hét", „Délvilág", „Irodalom", „Muvelodés", „Helikon", „Korunk", „Élet és irodalom", „Látó", „Jó Pajtás", „Új Kelet", „Bánsági Uzenet", „Szabad Szó", „Hetí Új Szó", „Orizont". Este preşedintele Cercului literar „Franyó Zoltán". Publică volumele: Oregek igazsága/ Adevărul bătrânilor, teatru, Timişoara, 1940; Hess szegénység/ Hâşş sărăcie, versuri, Timişoara, 1944; Indulnak hadirendben/ Pornesc în zori, poezii, Bucureşti, ESPLA, 1953; Etika és kibernetika/ Etica şi cibernetica, poezii, Bucureşti, Editura Kriterion, 1970;  Metaforás idők/ Timp de metaforă, poezii, Timişoara, Editura Facla, 1974; Csülök és a többi négy/ Csülök şi ceilalţi patru, Timişoara, Editura Facla, 1977; Piese pentru copii, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1984; Szembesités tobbedmagammal/ Confruntare la plural, poezii, Bucureşti, Editura Kriterion, 1988; A sanda mészáros szemével avagy Napoleon poloskája/ Cu ochii măcelarului chior sau ploşniţa lui Napoleon, poezii satirice, Timişoara, Editura Viana, 1995; Kepler, dramă în 7 tablouri, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Az esztenák asszonya/ Femeie stânelor, legendă dramatică, Timişoara, Editura excelsior, 2000; Valagotott versek/ Poezii alese, Editura Concord Media, 2004. Piese de teatru jucate: Kepler şi Andromeda, Az eltunt szereto/ Iubitul dispărut; Kecskelovag/ Cavalerul pe capră. Cărţi scrise în colaborare: Pellengér/ Stâlpul infamiei, poezii satirice scrise în colaborare cu Bajor Andor şi Bodor Pál, Bucureşti, ESPLA, 1955. Traduceri: Traduceri din limba română în maghiară, versuri de: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Mircea Dinescu, Anghel Dumbrăveanu, Alexandru Jebelean, Eugen Bunaru, Aurel Turcuş, precum şi proză de Sorin Titel şi Laurenţiu Cerneţ. Din limba maghiară în română traduce: Antologia poeţilor maghiari din R.P.R, 1970; Lirica timişoreană, 1970; Momentul iubirii, 1971; Efigiile patriei 1971; Versuri, traducere Ildikó Gabos şi Şerban Foarţă, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2002. Premii literare: Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara pe anul 1970, Premiul de Excelenţă pe anul 1995, Diploma de Onoare a Municipiului Timişoara pentru creaţie artistică (1995); Ordinul Naţional „Serviciul Credincios" în Rang de Cavaler (2002), cetăţean de onoare al Municipiului Timişoara.

 

Referinţe critice

 

În volume: Edgar Balogh (coordonator) Romániai Magyar Irodalmi Lexikon/ Lexiconul literaturii maghiare din România, Bucureşti, Editura Kriterion, 1981; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005.

 

În periodice: Márk, Zoltán, „Utunk", nr. 19, 1954; Franyó, Zoltán, „Igaz Szó", nr. 1, 1971; Maria Pongrácz, „Orizont", nr. 9, 1970; Szabó, László, „Pestmegyei Hírlap", nr. 28, 1975; Maria Pongrácz, „Igaz Szó", nr. 2, 1979; Mandics, György, „A Hét", nr. 11, 1979; Mandics, György, „Szabad Szó", 28 aug. 1988; Kisgyörgy, Réka, „Utunk", nr. 34, 1988; Mandics György, „Igaz Szó", nr. 11, 1989; Oberten, János, „Délvilág", Szeged, 25 iun. 1994 ş.a.

 

 

TIMIŞOARA LITERARĂ - Dicţionar biobibliografic - Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Editura Marineasa, Timişoara, 2007

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank