Alexiu, Lucian - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

 

(Lucian G. Blaga), n. 2 februarie 1950, Timişoara. Poet, critic literar, traducător, editor. Studii: Şcoala generală nr. 11 din Timişoara, Liceul nr. 6 din Timişoara, Liceul „C. D. Loga", Timişoara, licenţiat al Facultăţii de Filologie, secţia română-franceză, Universitatea din Timişoara (1974), stagiu de perfecţionare la Institutul de Înalte Studii Umaniste din Avignon (1974). Profesii şi locuri de muncă: Şeful subredacţiei din Timişoara al revistelor „Amfiteatru" şi „Viaţa studenţească" (1972-1975); redactor-şef adjunct al revistei „Forum studenţesc" (1972-1974); redactor la Editura Facla (1977-1978); referent literar la Filiala din Timişoara a Uniunii Scriitorilor (1980-1983); secretar de redacţie la revista „Orizont" (1983-1989); redactor la revista „Orizont" (începând din 1990). Din 1991 este director al Editurii Hestia, iar din 1995 şi al Editurii Anthropos; editor al revistelor academice: „Revue d'Études Interculturelles" (1997-); „British and American Studies" (1996-2001); „Cercetări Experimentale & Medico-Chirurgicale" (1995-); director al revistelor electronice de cultură: „Ulysse", „Pan". Din 1990 este membru în Comitetul de conducere al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor; din 1992, membru în Consiliul Naţional al Uniunii Scriitorilor din România; membru în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (2001-2005). Colaborări la periodice: „Orizont", „Tribuna", „Familia", „Vatra", „România literară, „Luceafărul", „Contemporanul", „Arca", „Amfiteatru", „Observator cultural", „Banat, „Ramuri", „Viaţa Românească", „Poesis", „Signum" (Dresda), „Gradina" (Niş), „Limba română" (Chişinău), „Banat", „Reflex", „Zlatna greda" (Novi Sad), „Lumina" (Pancevo). Volume publicate: Ideografii lirice contemporane, critică literară, Timişoara, Editura Facla, 1977; Ecorşeu. Poeme, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Îndreptar de navigaţie pentru uzul somonului albinos. Versuri în limbile română, franceză, engleză, italiană şi germană, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Istoria naturală şi alte poeme, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Grupul nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Poeme, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Cei patru cavaleri ai Apocalipsei, Poeme, traducere în limba sârbă de Slavomir Gvozdenovici, Belgrad, Editura Sanba, 1998; Cornetul cu îngheţată al lui Polifem, Poeme, Timişoara, Editura Hestia, 1999; Eseu asupra colinei cu ulmi, Poeme, Timişoara, Editura Anthropos, 2000; Legăturile primejdioase, poeme, cu o postfaţă de Ion Pop, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2003; Scriptorium, I-II, Eseuri, Timişoara, Editura Hestia, 2006; Capul Dragonului. Memorial de călătorie, Timişoara, Editura Anthropos, 2007. Volume colective: Efigii, Timişoara, 1968; Casa faunului. 40 de poeţi contemporani transpuşi în engleză, franceză şi germană, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Wuhladko, Editura Domowina, Budyšin, 2004; a colaborat cu articole la Dicţionarul General al Literaturii Române, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Traduceri ale cărţilor lui L.A.: Îndreptar de navigaţie pentru uzul somonului albinos/ Guide de navigation à l'usage du somon albinos/ Navigation Guide For The Use Of The Albino Salmon/ Guida di navigatione all' uso del salmone albino/ Navigationshandbuch zum Gebrauch des Albinosalms, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Cei patru cavaleri ai Apocalipsei/ Cetiri jahača Apocalipse, Belgrad, Editura Sandba, 1998; Arta seducţiei/ L'art de la séduction, Timişoara, Editura Hestia, 2002; Îndreptar de navigaţie pentru uzul somonului albinos/ Nawigaciska přiručka za albinolososa, Bautzen, Germania, Editura Domowina, 2004; Polilog. Poeme/ Polilogue. Poèmes, Timişoara, Editura Anthropos, 2004 (ediţia a II-a 2005, ediţia a III-a 2007); Cădere liberă. Poeme/ Slobodan pad. Pesme, ediţie bilingvă română şi sârbă, Smederevo, Serbia, Editura Meridiani, 2005; Pavilionul de vânătoare. Poeme/ Der Jagdpavillion. Gedichte, ediţie bilingvă română şi germană, Timişoara, Editura Anthropos, 2007; Legăturile primejdioase, Poeme/ Nebezpečné známosti, ediţie bilingvă română şi slovacă, Timişoara, Editura Anthropos, 2007. Traduceri: Svetomir Raicov. Dincolo de râu, proză scurtă, Timişoara, Editura Facla, 1984; Slavomir Gvozdenovici, Dezlegarea senină a pietrei, Poeme, Timişoara, Editura Facla, 1985, Slavomir Gvozdenovici, Cercul soarelui alb, Poeme, Bucureşti, Cartea românească, 1989; Srba Ignjatovici, Cronicar, insurgent, alchimist. Lumea faptelor, a exoticului şi a ezotericului în poezia lui Ioan Flora, Pancevo, Editura Lumina, 1991 (ediţia a II-a, Timişoara, Editura Hestia, 2007); Marchizul de Sade, Filozofia în budoar, Timişoara, Editura de Vest, 1993; Slavomir Gvozdenovici, Şcoala de seară. 101 poeme, Timişoara, Editura Anthropos, 2003. Traduceri realizate în colaborare: W. Kohlhaase, R. Zimmer, Prânz în patru. Farsă tragică, traducere în colaborare cu Anton Palfi, Teatrul de Stat Constanţa, 1983-1984; Timişoara, Editura Hestia, 1991; Cedomir Milenovici, Incantaţii pentru femeie, piatră şi vânt, Poeme, Timişoara, Editura Hestia, 1992, Vlada Barzin, Atlantida, Poeme, Timişoara, Editura Hestia, 1992; Ilse Hehn, Maimuţele din Nikko, Poeme, traducere în colaborare cu Constantin Gurău, Timişoara, Editura Hestia, 1993; Zivka Komlenac, Când se pornesc zidurile, Poeme, traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Timişoara, Editura Hestia, 1996; Zinaida Hippius, Jurnal petersburghez. Revoluţia din octombrie văzută de victimele acesteia, traducere în colaborare cu Paul Ivanov, Timişoara, Editura Hestia, 1996; Goran Djordjević, Pământ risipit, Poeme, traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Timişoara, Editura Hestia, 1998; Katarina Kostici, Poeme, traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, 1998; Nordul sârbesc. Poeţi sârbi din secolul XX, traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Timişoara, Editura Hestia, 1999; Porumbelul de argilă. Poeţi sârbi din România, Bucureşti, Editura Persona, 1999; Slobodan Rakitić, Urmaşul singuratic, Poeme, traducere în colaborare cu Ivo Muncian, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2002; Miodrag Pavlovici, Adunarea câinilor la Cnossos, Poeme, traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici şi Anghel Dumbrăveanu, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2006; Herman Melville, Encantadas, traducere în colaborare cu Adara Captrulan, Timişoara, Editura Anthropos, 2007; Miodrag Jaksici, Poezii pentru copii, traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2007; Alexandar Ciotrici, Aforisme, traducere în colaborare cu Goran Mrakitsch, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2007; Miodrag Pavlovici, Glasul de sub piatră. Poeme, Antologie şi traducere în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Iaşi, PricepsEdit, 2007. Ediţii îngrijite de L. A.: Romulus Fabian, Răsucirea, Timişoara, Editura Facla, 1985; Nikola Koljevici, Temele patriei. Politică şi literatură, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Antologii: Casa faunului. 40 de poeţi contemporani transpuşi în engleză, franceză şi germană, Timişoara, Editura Hestia, 1994. Premii literare: Premiul revistei „Amfiteatru" (1975); Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1978); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1997); Premiul „Frontiera Poesis" (1999); Premiul „Marin Sorescu" al Festivalului de poezie de la Sighetul Marmaţiei (2000); Premiul „Frontiera Poesis" pentru traducere (2007); Premiul de Excelenţă (împreună cu Slavomir Gvozdenovici) al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, pentru întreaga activitate literară (2007).
 
Referinţe critice
 
În volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernităţii, vol. II, Bucureşti, Cartea Românească, 1979; Cornel Moraru, Semnele realului, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981; Alexandru Piru, Debuturi, Bucureşti, Cartea Românească, 1981; Gheorghe Grigurcu, Între critici, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983; Laurenţiu Ulici, Prima verba, vol. III, Timişoara, Editura de Vest, 1991; Radu G. Ţeposu, Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1993; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Valeriu Bârgău, Generaţia '80. Precursori şi urmaşi, Deva, Editura Călăuza, 1999; Dumitru Micu, Istoria literaturii române. De la creaţia populară la postmodernism, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 2000; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Victor Ivanovici, Eseu asupra colinei cu ulmi, Timişoara, Editura Hestia, 2001; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, 2001; Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timişoara, Editura Eubeea, 2003; Gheorghe Mocuţa, Sistemul modei optzeciste. Primul val, Bucureşti, Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; Horia Gârbea, Arte parţiale. Cronici şi portrete, Bucureşti, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2005; George Vulturescu, Cronicar pe Frontiera Poesis, Iaşi, PrincepsEdit, 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul General al Literaturii Române, Academia Română, vol. I, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, Bucureşti, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, 2005; Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006; Florin Contrea, Eseuri critice, Editura Hestia, 2007; Ljubinka Perinaţ Stankov, Zakon i iluzije, Knijevne hronike, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2007 ş.a.
 
În periodice: Cornel Ungureanu, „Orizont", nr. 10, mart. 1978; Radu Săplăcan, „Tribuna", nr. 22, april. 1978; Nicolae Manolescu, „România literară", nr. 28, iul. 1978; Mircea Braga, „Transilvania", nr. 8, aug. 1978; Serafim Duicu, „Vatra", nr. 9, sept. 1978; Geo Vasile, „Luceafărul", nr. 11, mart. 1996; Gheorghe Mocuţa, „Poesis", nr. 1-2, 1998; Carmelia Leonte, „Convorbiri literare", nr. 10, 1998; Ioan Moldovan, „Familia", 1998; Graţiela Benga, „Viaţa Românească", nr. 11, 2007 ş.a.
 
 
 
TIMIŞOARA LITERARĂ - Dicţionar biobibliografic - Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Editura Marineasa, Timişoara, 2007

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank