Aldea-Ivas, Stela - biografie

versiune gata de tipărireSend by emailPDF version

 

ALDEA-IVAS, Stela (n. 20.V.1937, Caransebeş, CS). Cântăreaţă amatoare de operetă (soprană de coloratură), coristă profesionistă şi solistă de muzică populară, funcţionară. Studii: clasele elementare, gimnaziale şi medii la Liceul „Traian Doda“ din Caransebeş (1944-1954), Şcoala Populară de Artă din Timişoara, clasa de canto a artistei emerite Marieta Grebenişan (1967-1970). Activitate artistică: a făcut parte din colectivul Casei de Cultură din Caransebeş (1950-1961 şi 1962-1964), activând în Corul Casei de Cultură şi solistă a Secţiei de operetă. A fost distribuită în rolurile principale din operetele Casa cu trei fete (Haiderl) de Franz Schubert şi Cântecul fusului (Mădălina) a compozitorului caransebeşan Ilie Fiat (premiera absolută, 1962). A interpretat în diverse concerte arii şi duete din operetele Liliacul de Johann Strauss-fiul, Ana Lugojana de Filaret Barbu, Crai Nou de Ciprian Porumbescu, Lăsaţi-mă să cânt de Gherase Dendrino, Vânt de libertate de Isaak Dunaevski, lieduri de Tiberiu Brediceanu, Franz Schubert, Frederic Chopin ş.a. Între 1958-1960 a făcut parte din echipa de solişti a Ansamblului folcloric „Lazăr Cernescu“/„Doina Banatului“ din Caransebeş, interpretând doine, romanţe şi prelucrări de muzică populară (marele ei succes Ciobănaş cu trei sute de oi). În 1965 s-a stabilit la Timişoara. A activat doi ani ca funcţionară apoi, din 1967 a obţinut un post în Corul Operei Române unde a activat până la pensionare (1990), după care şi-a prelungit contractul de muncă, prin cumul, până în 1999.  

 

Bibliografie Albulescu, Mihai: STELA ALDEA-IVAS în Sus cortina 1870-1995, Editura InterGraf, Reşiţa 1996; Pârvu, Nicolae şi Mihai, Daniela: Nicolae Mihăilescu – O viaţă închinată folclorului, Ed. Augusta, Timişoara 1998; Giurgiu, Rodica: S-a ridicat cortina... Monografia Operei Române din Timişoara, Ed. Brumar, Timişoara 1999; Mărgineanu, Puiu Dorel: Ansamblul „Doinei Banatului“ la a 60-a aniversare, „Caraş-Severinul în 7 zile“ Ziarul gugulanilor, Caransebeş/29 ianuarie 2011; Dinu, Liviu: Pe urmele „Doinei Banatului“ în „Caraş-Severinul în 7 zile“ Ziarul gugulanilor, Caransebeş/7 iulie 2011; Isac, Ştefan: Pe urmele „Doinei Banatului“ şi ale slujitorilor ei, Editor Casa de Cultură „George Suru“, Caransebeş, Impr. „Tuli“, Vârşeţ 2011.

_______________________________
 
Ioan Tomi
L e x i c o n
MUZICIENI DIN BANAT * Banatul Montan – Banatul Sârbesc
Editura Eurostampa, Timișoara, 2012
 
 
 
 
 
 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank