Monografii - integrale

Baiski, Dușan - „Cenăzeanul - 25 de ani“

Baiski, Dușan - „Cenăzeanul - 25 de ani“În acele zile fierbinți din decembrie 1989, fiind de serviciu la apărarea întreprinderii împotriva așa-zișilor teroriști, am avut prilejul de a cunoaște primul jurnalist occidental. Unul venit, tam-nisam, tocmai de la Paris. Acum (martie 2017), am aflat pe Internet că este redactorul-șef al hebdomadarului „Informations ouvrières“ din Paris, fondat în 1958 (potrivit Wikipedia), organ al Partidului Muncitoresc Independent din Franța. M-a întrebat, atunci, în acel decembrie de neuitat pentru mine, ce anume dorim noi, cetățenii români, după ce așa-numitul dictator a fost împușcat fiindcă probabil știa prea multe despre cei despre care nu trebuie să știm nimic ori mai nimic. „Vrem libertatea presei!“, i-am răspuns eu pe nerăsuflate. A zâmbit și mi-a răspuns sec: „Nu există nicio libertate a presei.“ 

Bugariu, Pr. dr. Valentin (coordonator) - „Arhanghelul“ din Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale

Bugariu, Pr. dr. Valentin (coordonator) - „Arhanghelul“ din Birda. 5 ani în slujba comunității parohialeRevista de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din parohia Birda se află la ceas aniversar. Se împlinesc anul acesta 5 ani de apariție neîntreruptă a acestei publicații pentru credincioșii parohiei și cei ai filiei Sîngeorge.
Fiecare număr a fost prezentat în bisericile parohiei după finalul Sfintei Liturghii.
Revista a continuat misiunea religioasă la casele credincioșilor ducând dincolo de zidurile lăcașului de cult Cuvântul ziditor plin de certitudine al Mântuitorului Iisus Hristos, o candelă din lumina credinței, un potir al nădejdii și un vas al dragostei creștine.
Dincolo de cele opt pagini cu rubrici permanente, revista a fost însoțită și de alte materiale: calendar creștin-ortodox de buzunar, pliante, cărți poștale, icoane, precum și de volume dintr-o colecție catehetică intitulată ,,Colecția Arhanghelul” din care au apărut deja două volume.

Bugariu, Preot dr. Valentin - Pictorul Filip Matei - Întregiri biografice și artistice

 

Bugariu, Preot dr. Valentin - Pictorul Filip Matei - Întregiri biografice și artistice

După aparțiția volumului Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului în cadrul Colecției „Arhanghelul” vă prezentăm nouă lucrare: o carte închinată pictorului bănățean Filip Matei. 
Realizată în 2017 în anul omagial al iconarilor și pictorilor bisericești dinPatriarhia Română, ea – cartea- se dorește o introducere în viața și activitatea unuia din cei mai harnici și pricepuți pictori bisericești din Banat de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor. 
Alături de contribuția monografică în volum sunt cumprinse alte două materiale iscălite de dr. Aurel Cosma jr., și Aurel Novac. Aceasta aduc un plus de savoare la descifrarea travaliului creator al pictorului bănățean. 

Gherga, Eugen - Originea Gherga

"Originea Gherga" a fost afişată pe Internet în 2011.

Conţinutul său digital poate fi descărcat liber pentru salvare sau tipar, în scopuri necomerciale.

"Originea Gherga” este o lucrare mai ales de filogenie umană şi documentare istorică.

Bugariu, Preot dr. Valentin - Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului

 

Bugariu, Preot dr. Valentin - Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului

Biserica Ortodoxă din Banat cinsteşte în mod festiv anul acesta împlinirea a 60 de ani de la actul canonizării (trecerii în rândul sfinţilor) a Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (1956) şi a împlinirii a 360 de ani de la adormire a Cuviosului Iosif, Mitropolitul Timişoarei.
Deşi de-a lungul timpului au apărut numeroase ediţii fie la Timişoara, fie la Caransebeş care au înfăţişat viaţa, slujba şi acatistul Sfântului ocrotitor al Banatului, această nouă ediţie apare din necestităţi catehetice pentru credincioşii parohiei Birda şi ai filiei Sîngeorge în primul rând, şi mai apoi pentru alţi doritori de a cunoaşte viaţa şi faptele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş. Această carte este prima dintr-o colecţie intitulată ,,Biblioteca Arhanghelul” fiind însoţitoare a revistei parohiale cu acelaşi nume.

Vatră nouă 2000 - 2015 - Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii

O bună parte din istoria neamului nostru românesc se află consemnată în filele vechilor Cazanii, ale Evangheliior și ale altor cărți bisericești.

Cititul și scrisul au pătruns în spațiul nostru cultural românesc prin Biserică. Pe lângă mănăstiri și bisericile de mir mai importante s-au organizat primele școli, unde erau pregătiți, atât viitorii slujitori ai altarelor, cât și oameni de care avea nevoie societatea românească în unitățile de administrație publică.

Sunt de-a dreptul emoționante însemnările din aceste cărți de cult, unde găsim menționate evenimente locale sau naționale cum ar fi: „La zece zile după Sfintele Paști a fost un mare cutremur“, „Au năvălit tătarii“, „A trecut Vodă prin satul nostru și prin mănăstirea noastră“

Arheologia Banatului

Arheologia Banatului

Unul dintre privilegiile activităţii mele de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiș este cel de a fi în contact cu o pasiune mai veche, arheologia, alături de oameni care trăiesc pentru arheologie. Iar arheologia este fascinantă pentru că ea conţine un alt mod de a privi lumea: acolo unde ochiul profan nu vede decât pietre, vegetaţie, lemne, ochiul arheologului recompune și desenează unelte, locuinţe, civilizaţii. 
Paginile care urmează prezintă o parte din efortul de cercetare a siturilor arheologice depus de arheologii din judeţul Timiș în anul 2015. Publicaţia constituie în principal un demers de popularizare, o încercare de a lega știinţa arheologiei de curiozitatea noastră, a celor care nu stăpânim limbajul și tehnicile acestei știinţe. Avem nevoie de acest tip de demers și ne propunem ca aceasta iniţiativă să nu rămână singulară. 

Ivănescu, Valentin - Căile ferate din Banat, un simbol în pericol

Ivănescu, Valentin - Căile ferate din Banat, un simbol în pericolSistemul de transport este unul din elementele de bază ale unei creşteri economice fundamentale. Transportul este creator de valoare şi de un înalt grad de utilitate. Costul transporturilor poate atinge 40% din costurile totale de producţie. Practic nu există nici o activitate în sfera producţiei materiale care să nu fie legată şi condiţionată, într-un fel sau altul, de transport. Prin urmare, transporturile reprezintă un domeniu deosebit de important al activităţilor economico-sociale care serveşte din plin interesele materiale şi spirituale ale societăţii.
 

Ivănescu, Valentin - Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara

Ivănescu, Valentin - Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate TimișoaraPrezenta carte încearcă şi reuşeşte să prezinte căile ferate din Banat şi din sud-vestul Ardealului, aflate sub administrarea Regionalei de Căi Ferate Timişoara, din momentul construirii acestora până în zilele noastre. Banatul se poate mândri justificat cu câteva priorităţi în ce priveşte căile ferate din România:
- prima linie da cale ferată: Oraviţa-Baziaş cu lungime de 52 km, iaugurată la 20 august 1854
- primul nod de cale ferată: Timişoara, 30 august 1858
- prima staţie de cale ferată iluminată cu gaz aerian: Timişoara, 1857
- prima staţie din Europa iluminată electric: Timişoara, 1884
- curbe cu cele mai mici raze (114 m): linia Oraviţa-Anina
- prima linie de cale ferată electrificată; Arad-Pâncota, la 10 aprilie 1913
- cea mai mare declivitate între staţiile Bouţari şi Porţile de Fier, de pe linia de cale ferată Subcetate-Caransebeş (inaugurată la 18 decembrie 1908); pe acest tronson a fost realizată singura linie cu cremalieră din ţară.
- Banatul are cea mai densă reţea feroviară. -primul depou de locomotive: Oraviţa, 1854

Ivănescu, Valentin - Complexul feroviar Arad

 

Ivănescu, Valentin - Complexul feroviar AradAceastă călătorie în timp prin Complexul Feroviar Arad, cum preabine sugerează titlul, este o încercare de a expune câteva aspecte legate de activitatea lucrătorilor de la căile ferate din zona Arad, regiune distinctă a părţii de vest a ţării. Ideea de a aşterne pe hârtie incursiunea în acest colţ de ţară, nu-mi aparţine, ea fiindu-mi propusă de un inimos pensionar tracţionist din Arad, în persoana domnului Vasile
Mihalcovici, pe care am avut plăcerea să-l cunosc anul trecut cu ocazia unei invitaţii onorate de mine, de a participa la întâlnirea mecanicilor şi a meseriaşilor pensionari din depoul de locomotive Arad. Tentaţia a fost mare, iar de aici pînă a mă apuca de treabă nu a mai fost decât un mic pas. Aşadar, în toamna anului trecut, cu semnalul pe liber, am pornit în această călătorie pe drumul de fier al vestului de ţară, contra călătorie ce trebuia să se încheie la mijlocul lunii ianuarie a noului an.

Ivănescu, Valentin și alții - Buziaș, nostalgii feroviare

Ivănescu, Valentin și alții - Buziaș, nostalgii feroviareÎn urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, drumul de fier a modificat fizionomia reliefului, a localităţilor şi a modului nostru de viaţă în societate, înlesnind comunicarea între oameni şi permiţând în egală măsură circulaţia eficientă a mărfurilor. Aceasta a condus la spectaculoasa dezvoltare a economiei, unicii beneficiari rămânând oamenii. 

Cartea pe care v-o oferim este o evocare a amintirilor despre Buziaş şi „trenul mic” şi se adresează atât celor care au cunoscut locomotiva cu abur în toată splendoarea şi forţa ei, dar şi celor mai tineri care au astăzi la dispoziţie trenuri Intercity ultramoderne şi pentru care „atmosfera aburului cu miros de fum de cărbune şi ulei cald”, le este total necunoscută.

 

Buhnă-Dariciuc, Tiberiu - Monografia Şcolii Niţchidorf (1785-2015)


Buhnă-Dariciuc, Tiberiu - Monografia Şcolii Niţchidorf (1785-2015)Istoria localității Nițchidorf începe în anul 1785. Viața comunității germane care a locuit aici a durat puțin - 200 de ani. Dacă ar fi să raportăm această perioadă la timpul omenirii, sigur ni s-ar părea o picătură într-un ocean. Din secolul al XVIII-lea până în anii 1990 când au plecat aproape toți șvabii din Nițchidorf, comunitatea a avut parte de urcușuri și coborâșuri. Începuturile au fost dificile, adaptarea noilor veniți la mediul de viață din Banat nu a fost deloc ușoară. Au urmat ani întregi de muncă pentru a îmblânzi terenul infertil pe care trebuiau să-l lucreze pentru a-și câștiga traiul. Au fost loviți de boli necruțătoare și de o climă neprietenoasă.
 Cu toate acestea, șvabii din Nițchidorf s-au acomodat și au început să se simtă ca acasă. Pentru acesta și-au construit o biserică în anul 1824, și-au săpat fântâni în sat, s-au preocupat de toate aspectele necesare unei vieți normale.

Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii - 1939-2014 - 75 de ani de la zidirea bisericii

Varianta în limba română (vezi atașamentul)

Varianta în limba germană (vezi atașamentul)

Varianta în limba engleză (vezi atașamentul)

 

Baiski, Dușan - Cenad - Studii monografice (ediția a II-a, revăzută și adăugită)

 

Baiski, Dușan - Cenad - Studii monografice (ediția a II-a, revăzută și adăugită)Cartea de față este rodul dorinței mele de a cunoaște mai bine apa, aerul și țărâna din Cenad. Apa din șanț, din bălțile de după ploaie, din vocuri, de la bara de la țigani, de la Puțul, din Mureșul cel intangibil al copilăriei mele. Aerul uscat și fierbinte al verii ori cel umed și rece al iernii, mirosind a flori de salcâm ori plăcintă cu dovleac, a frunze uscate ori tămâie. Praful și noroiul uliței din Satu Nou, frământate de copitele cailor, de cirezile de vite ori turmele de porci duse la păscut. Și, desigur, nu în ultimul rând, de a-i cunoaște pe cei care-și dorm acum somnul de veci în cimitirele știute ori neștiute ale Cenadului, ori de aiurea: români, sârbi, germani, maghiari, țigani, evrei, bulgari, turci etc. Este rodul mai multor ani de căutări prin zeci și zeci de cărți, prin jungla informațională numită Internet sau prin cele peste 45.000 de documente pe care le-am fotografiat la Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale, pentru a le studia acasă, în tihnă.

Barbu, Vasile - Uzdin, album monografic

 

Vasile Barbu - Uzdin - Album monograficAlbumul se poate vizualiza dând click pe linkul de mai jos. Atenție: fișierul este foarte mare (257 M), ca atare va dura mai mult în cazul conexiunilor de viteză mică.

Descarcă >>>

Crega Lerca, Ion - Constantin, Traian - Vrani - Monografia satului bănățan

 

Vrani - Monografia satului bănățanAceastă carte apare din dorința mai multor vrăniemți dă frunce să facă cunoscut lumii întregi, dar mai ales Banatului drag, istoria satului lor mult iubit.
Mulți au dorit și chiar au efectuat demersuri în acest sens, dar din păcate pe unii boala sau vârsta i-a împiedicat să își ducă visul la bun șfârșit. O facem noi, umilii lor urmași, încercând și sperând că măcar în acest fel să le cinstim memoria și să se bucure acolo sus de unde ne privesc.
Aveți în mână nu o carte, ci două. Aceasta pentru că Vraniul are imensul privilegiu de a avea două monografii, fiecare scrisă de două persoane diferite, care au iubit enorm satul.

Popovici, Gheorghe - Sichevița - monografie - 650 de ani de la atestarea documentară

 

SichevițaÎntr-un loc mirific de pe Clisura Dunării, la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului, este „răsfirată” comuna Sicheviţa, cu cele 19 sate ale sale: Sicheviţa, Gornea, Liborajdea, Cruşoviţa, Lucacevăţ, Streneac, Martinovăţ, Zăsloane, Curmătura, Frăsiniş, Cameniţa, Cârşie, Zănou, Cracu Almăj, Ogaşu Podului, Valea Oreviţei, Valea Ravensca, Valea Sicheviţa şi Brestelnic. 
 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank