Eseu

Jivi, Aurel - Istoria bisericească universală

Jivi, Aurel - Istoria bisericească universalăInițiativa de a tipări cursul de Istoria Bisericească Universală susținut de Părintele Profesor Doctor Aurel Jivi în fața studenților teologi de la Timișoara, anii 1997-1999 s-a dorit a fi un act de comemorare cu prilejul împlinirii a 10 ani de la mutarea dascălului nostru în veșnicie (2012). Cum problemele administrative și gospodărești la parohie nu ne-au dat răgazul necesar pentru a finaliza acest lucru, iată că cu ajutorul lui Dumnezeu am reușit să imprimăm textul cu pricina într-un an omagial hotărât de Patriarhia Română și închinat educației religioase a tineretului creștin ortodox.

Stan, Constantin-Tufan - Liviu Tempea, pianistul compozitor


 

Stan, Constantin-Tufan - Liviu Tempea, pianistul compozitorAdept al unei vieţi boeme, petrecute în anturajul unor selecte cercuri literare pe care le-a frecventat cu obstinaţie, societar al vestitului Cor Mitropolitan din Iaşi – aflat sub bagheta lui Gavriil Musicescu –, colaborator al lui D. G. Kiriac la Societatea Corală „Carmen” – la constituirea căreia şi-a adus aportul –, dirijor al Reuniunii Române de Muzică din Sibiu (unde a urmat unor iluştri predecesori – Gheorghe Dima şi Augustin Bena), medic militar pe frontul Primului Război Mondial, LIVIU TEMPEA (1870, Lugoj -1946, Cluj) şi-a risipit harul interpretativ pianistic în gratuite şi efemere efuziuni improvizatorice, dar şi indubitabila chemare componistică, în varii proiecte de mai mică amploare, cu un nesemnificativ ecou în epocă. După o viaţă dăruită muzicii, cu prea puţine satisfacţii personale, marcată de un nobil altruism, la apus de carieră (tardiv, la cincizeci de ani!), Tiberiu Brediceanu, amicul şi colaboratorul său din copilărie, i-a oferit, ca binemeritată răsplată, după Marea Unire, un post de profesor la catedra de pian a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj.

Nițu, Maria - Prezent continuu

 

Maria Nițu - Prezent continuuBujor  Nedelcovici  este  unul  dintre  scriitorii  diasporei  din  Franţa, scriitor  care  şi­-a transformat exilul involuntar în exil voluntar, când, după ’89, nu s­a întors definitiv în ţară (chiar dacă ar fi părut atunci că România va deveni „Grădina Domnului” şi chiar dacă şi regele s­-a întors!)
Singular a fost în ţară (pentru că singular prin curaj este gestul să te­ntorci în ţara lui Despot Vodă  după  ce  un roman,  Al  doilea mesager, refuzat  „acasă”,  ţi-­a  fost  publicat  la Paris, 1985) şi la fel de singular este şi acum printre scriitorii rămaşi în diaspora.
Mai sunt şi alţi scriitori care au rămas în locul noii transplatări (Dumitru Ţepeneag, George Astaloş, Norman Manea, Petru Popescu etc.), dar aceştia sunt curtaţi cu eleganţă şi  respect  ceremonios  (pentru  că marca  „in  străinătate”  are  mirajul  ei),  dar  mai  ales pentru că aceştia stau cuminţi în banca lor, nu se implică polemic în actualitatea politică şi culturală românească. (fragment).

Vighi, Daniel - Tentația Orientului

 

Vighi, Daniel - Tentația OrientuluiDaniel Vighi

Tentația Orientului

 

Editura Paralela 45, Pitești, 1998

 

 

 

 

 

 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank