Articole

Lansarea revistei „Morisena“ - 2 martie 2016

Lansarea revistei „Morisena“ - 2 martie 2016

Miercuri, 2 martie 2016, ora 19,30, în cadrul seriei de manifestări culturale „Sara bănățană“ (ediția a LI-a), care se organizează în fiecare primă miercure a lunii, la berăria „Bierhaus“ din Timișoara (str. Emanuil Ungureanu nr. 15), de către Liga Bănățeană, va fi lansată revista trimestrială de istorie „Morisena“.
Invitați sunt:
- Nicolae Crăciun, primarul comunei Cenad;
- Ioan Hațegan, doctor în istorie, coordonator al revistei;
- Dușan Baiski, membru al Uniunii Scriitorilor din România, inițiator și coordonator al revistei.
Publicația apare sub egida Asociației Culturale „Concordia“ din Cenad, sponsorizarea fiind asigurată de Primăria Cenad și Consiliul Local Cenad.

Lansare de carte la „Bierhaus“

Lansare de carte la BierhausMiercuri, 2 decembrie 2015, de la ora 19,30, la Berăria „Bierhaus“ din Timișoara, str. E. Ungureanu nr. 15, în cadrul „Serii bănățene“ (serie de întâlniri pe teme bănățene), va avea loc o dublă lansare de carte:
- Dușan Baiski – „Cenad – Studii monografice“ – Ediția a II-a, revăzută și adăugită – Editura Artpress, 2015 (sponsor: Consiliul Local Cenad și Primăria Cenad);
- Dușan Baiski – „Lugoj – Studii monografice“ – Editura Artpress, 2015 (sponsor: Florin Teodorescu).
 
După cum se obișnuiește în economia capitalistă multilateral dezvoltată, autorul renunță la orice drepturi de autor, în sumă de zero (0) lei. 
Însă cei care vor sponsoriza, în respectiva seară, Proiectul Banaterra – Enciclopedia Banatului (www.banaterra.eu) cu minimum 30 de lei, vor primi cadou un exemplar de carte, la alegere.  
Vă reamintesc faptul că Banaterra a împlinit de curând 9 (nouă) ani de existență (Data lansării: 9 octombrie 2006. Data lansării pe propriul domeniu: 13 noiembrie 2006.)

Nițchidorf - 230 de ani


Nițchidorf - 230 de aniLocalitatea Nițchidorf a apărut ȋn al treilea val de colonizare a șvabilor din Banat, „Dritten Schwabenzug“, ȋn perioada ȋmpăratului Iosif al II-lea. În vara anului 1785 au fost repartizate primele case coloniștilor germani. Ei au venit ȋn cea mai mare parte din Lorena, Palatinat, Trier, dar și din alte părți ale Germaniei.
 Şi ȋn Nițchidorf, pentru cei dintâi locuitori a fost valabil proverbul coloniștilor:„Pentru primii moartea, după aceea suferința, și abia mai târziu, pâinea.“ După zeci de ani de muncă, a urmat un timp de prosperitate care a dus la ȋnflorirea comunei. Evenimentele majore din secolul XX, reprezentate de războaie, deportare și dictatura comunistă au contribuit la exodul șvabilor.

La botul calului... verde

La botul calului... verdeIdeea „Pălăriei bănăţene”, un festival de satiră bilingv, sârbo-român, a apărut în urmă cu doi ani, la Timişoara. Dorinţa organizatorilor a fost să popularizeze aforismul sârbesc în România şi să construiască o nouă punte de legătură între umoriştii din cele două țări.
La prima ediţie a festivalului au fost prezenţi autori şi caricaturişti din Belgrad (Serbia), Zvornik, Bijeljina, Konjic (Bosnia), Timişoara şi Petroşani. Succesul înregistrat a dus inevitabil la „lărgirea” manifestaţiei, care de anul trecut s-a mutat la berăria „Bierhaus”, în Piaţa Unirii. De asemenea, Uniunea Sârbilor din România, agenţia Mozzart și alți sponsori au binevoit să suporte o parte din cheltuieli, uşurând astfel considerabil munca organizatorilor.

Panduru, Pavel - Voluntari almăjeni în războiul din 1919 contra comunismului unguresc a lui Bela Kun

 

 
În anul 2014 poporul român sărbătoreşte 95 de ani de la marile victorii ale minunatei Armate Române împotriva comunismului din Europa Centrală. De aceea, aducem cinstire şi mărire glorioasei Armate Române. Românii s-au opus din răsputeri instalării

Colectiv - Anuarul Asociației Culturale „Concordia“ Cenad nr. 7-8/2012-2013

 

Colectiv - Anuarul Asociației Culturale „Concordia“ Cenad nr. 7-8/2012-2013

Iată că, după o pauză de câțiva ani, Asociația Culturală „Concordia“ Cenad reușește să tipărească un nou anuar (ultimul fiind cel din 2009, respectiv nr. 6), chiar dacă volumul de față reunește nu doar lucrări prezentate la Sesiunea de comunicări din 16 noiembrie 2013, ci și de la cea din toamna lui 2012, ambele însă organizate de aceeași entitate, Asociația Culturală „Concordia“ din Cenad, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cenad. Dar am crezut de cuviință că ar fi fost nedrept să nu cuprindem în filele de față și articole pe teme istorice (inclusiv în limba sârbă) care, altfel, s-ar pierde în paginile revistei „Cenăzeanul“. Mai ușor aruncă omul o revistă decât o carte. 

Pătruț, Nicolae - Intelectualii pământului

 

Doi bărbaţi, născuţi în acelaşi an, cu nume identice şi trăitori în localitatea Măru de amar de ani, au aceeaşi ocupaţie care, pe zi ce-trece, devine tot mai rară. Se numesc Sinesie Ţunea şi sunt doi dintre cei trei cântăreţi bisericeşti, cantori, cum li se mai spune, de la biserica ortodoxă din localitate.

Pătruț, Nicolae - În Săptămâna Patimilor, între lumini şi umbre

 

Cu câteva zile înainte de marea sărbătoare a Învierii Domnului, am trecut prin mai multe comune şi sate cărăşene, încercând să surprindem crâmpeie din viaţa de zi cu zi a unor oameni pentru care, uneori, timpul stă în loc, iar bucuriile întârzie să apară.

Pătruț, Nicolae - Satul de la izvoarele trudei

 

Înainte de 1989, satul Goruia, cu renumiţi crescători de oi, era un loc al prosperităţii. Vremurile s-au schimbat. A venit tranziţia, bunăstarea de altădată a dispărut şi, în schimbul ei, au apărut lacrimile şi chinul unor oameni care se închină muncii şi lui Dumnezeu.

Hațegan, Ioan - Primul „arheolog“ bănățean, Nicolae Stoica de Hațeg

 

 

În afara atribuţiilor sale laice şi eclesiastice, cunoscutul cronicar al Banatului, Nicolae Stoica de Haţeg, s-a ocupat şi cu adunarea preţioaselor mărturii despre trecutul ţinutului său natal.

Hațegan, Ioan - Primele săpături arheologice din Banat

 

Acestea s-au efectuat în cursul anului 1736 din ordinul guvernatorului bănăţean Andreas Hamilton în perimetrul fostelor terme romane de la Băile Herculane. Deşi scopul iniţial a constat doar în repunerea în funcţiune a termelor, datorită vestigiilor descoperite aici, săpăturile au fost continuate cu mai multă grijă. Din vechile fundaţii, s-a scos un extrem de bogat material arheologic ce a fost trimis la Viena.
 

Milin Miodrag, Milin Andrei - Clisura bănăţeană (a Dunării) – enclavă iugoslavă nord-dunăreană în anii 1944-1947 sau experiment comunist românesc “avant


În toamna anului 1944 Armata Roşie se apropia vertiginos de Belgrad. Ca să fie la înălţimea misiunii de eliberare a capitalei şi Armata iugoslavă a partizanilor lui Tito făcea strădanii deosebite pentru a-şi fortifica potenţialul combativ.
Printre numeroasele noi centre de recrutare ale luptătorilor-voluntari antifascişti prindea astfel viaţă, prin luna septembrie, şi cel de la Biserica Albă. 

Importanţa culturii în Banatul istoric – româno-sârb


Istorici şi personalităţi culturale din Serbia şi din România au participat la conferinţa “Importanţa culturii în Banatul istoric”, miercuri, 9 aprilie 2014, de la ora 10, la Hotelul Timişoara, în cadrul proiectului “Banatul istoric – Spaţiu intercultural româno-sârb”.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank