Societatea de Științe Istorice din România Filiala Lugoj – Restituiri bănățene VI

Societatea de Științe Istorice din România  Filiala Lugoj – Restituiri bănățene VIApărut la Centenarul Marii Uniri, nr. 6 al revistei „Restituiri
bănățene” și-a propus să acorde o atenție sporită evenimentelor
desfășurate acum un secol în spațiul bănățean. În acest sens, volumul
cuprinde 25 de studii și articole cu subiecte dintre cele mai variate,
având drept numitor comun rolul Banatului la făurirea României Mari,
diverse aspecte ale acțiunilor desfășurate pentru pregătirea Marii
Uniri și participarea bănățenilor la Marea Adunare Națională de la
Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.

Ofensiva Culturală Bănățeană nr. 1 (2)/2018

Ofensiva Culturală Bănățeană nr. 1 (2)/2018

Unicul periodic regional de informare, dezbatere și atitudine cu difuzare gratuită în Regiunea Vest.

Apare la Timișoara.

G. I. Tohăneanu – Ciudata viaţă a cuvintelor

 

G. I. Tohăneanu – Ciudata viaţă a cuvintelorS-au împlinit anul acesta 10 ani de când profesorul, lingvistul şi stilisticianul G. I. Tohăneanu a trecut pragul acestei vieţi. Apariţia acestui volum în „Colecţia Arhanghelul” de pe lângă revista de cultură şi religie rurală cu acelaşi nume îşi propune republicarea unor articole iscălite de Profesor şi care au apărut în revista timişoreană „Orizont” în rubrica „Dincolo de cuvânt”.

Profesorul G. I. Tohăneanu numit de învăţăceii de la Timişoara, Magistrul şi „pontiful rostirii româneşti a fost unul din întemeietorii învăţământului filologic din oraşul de pe Bega, preţuit şi iubit cu aceeaşi intensitate, o personalitate cu valoare emblematică.

Prin obârşia familiară, prin formare şi mai apoi prin operă, Magistrul G. I. Tohăneanu aparţine nu doar Timişoarei în care a făcut şcoală lingvistică, ci şi Galaţiului natal, Ardealului patern dar şi capitalei României unde a ucenicit la rându-i consacrându-se în limba moşilor şi strămoşilor.

Balthasar, Johann - Tschanader wortschatz

Einführung

Unser Dialekt gehört zum Rheinfränkischen, eine Kombination aus Lothringisch-Pfälzisch-Hessisch. Tschanadrisch ist, wie auch fast alle Banater und Siebenbürger deutsche Mundarten, im Aussterben begriffen. Sicher, die Alten sprechen es noch, die Jüngeren, vor allem die in Deutschland geborenen, eher weniger. Deshalb habe ich versucht, unseren Wortschatz zusammenzufassen und aufzuschreiben. Dabei bin ich keineswegs der Erste unseres Dorfes, in vielen Banater Dörfern wurde ebenfalls Ähnliches getan.

Cenăzeanul nr. 5 (143)/2018

Cenăzeanul nr. 5 (143)/2018Din cuprins:
1 Decembrie 1918 – Marea Unire
Proiecte de infrastructură în perioada 2018-2020
Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad
Referendum
„Astăzi importăm tot ceea ce înainte exportam”
Bucuria Copilului – Ziua Copilului
Când faci ce-ți place, nimic nu-i greu
Cantonament la malul Dunării
Festival de teatru pentru copii
„Cenad – File de istorie”
„Cenadul și oamenii de litere”
A apărut nr. 4 (12)/2018 al revistei „Morisena”
Troiță la Vamă
Ziua Pompierilor
Curier juridic
Amintiri din fotbal (II)
Nostalgii fotbalistice
Uniunea Europeană – Scurtă istorie (XXI)
Cronologie după „Cenăzeanul“ (XI) Plante medicinale, remedii miraculoase (XX)
Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni
Jurnale de călătorie - 10 Țări (VIII)
Rețete din Ungaria
Concurs de pescuit
Sărbători ortodoxe (noiembrie-decembrie)
Copacul speranței (III)
Calendar „Cenazeanul” 2019

Morisena nr. 4 (12)/2018

Morisena nr. 4 (12)/2018A apărut revista „Morisena” nr. 4 (12)/2018. Din cuprins:
Ion Traia – Ferendia – Marea Unire și istoria contemporană 
Ana Kremm – Oameni care au trecut… Preotul Emiliu Stoian 
Gabriela Șerban – Protopopul Mihail Gașpar – scriitor și patriot 
Tiberiu Ciobanu – Iuliu Vuia – 85 de ani de la trecerea sa la cele veșnice 
Gheorghe Moldovan – Învățământul orbilor în Banat la jumătatea secolului al XIX-lea 
Cristian-Paul Mozoru – Muzica Timpului. Note despre Corul bisericesc din Bocşa Română 
Ionel Bota – Sensibilitate etnică și confesiune în Oravița și în Țara Carașului (II) 
Mircea Rusnac – Realele rezultate ale alegerilor din 19 noiembrie 1946 în judeţul Caraş 
Ion Căliman – Îndeletniciri şi ocupaţii ale localnicilor din zona Făgetului 
Zoran Markov – Variașul în cărți poștale ilustrate. Istoricul cartofliei locale (sfârșitul sec. al XIX-lea – anul 1919) 
Walter Stahli – Portul popular românesc din nord-vestul Banatului în imagini foto şi cărţi poştale ilustrate din prima jumătate a secolului trecut 
Constantin-Tufan Stan – Bănățeni „pribegi” după Procesul Memorandului 
Dumitru Tomoni – Avram Ciocoiu – Mărturii despre Marea Unire 
Iancu C. Berceanu – Banatul, „America mică” și geopolitica transfrontalieră 
Gabriela Șerban – Reprezentanți comloșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 
Dușan Baiski – Călăuzele și contrabanda în Banat 
Ionel Iacob-Bencei – Cine a fost George Gârda 
Memorialistică
Hans Dama – Întâlnire în Siberia 
Recenzii
Goran Mrakić – Din dragoste pentru fotbal
Mircea Taban – Practici carnavaleşti
Doru Sinaci – Panteonul bănățean

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank