Cenăzeanul nr. 4 (142)/2018

Cenăzeanul nr. 4 (142)/2018Din cuprins:
Zi de sărbătoare
Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad
Social – „Uite, Barza!”
Cenăzeni de ieri și de azi
Curier juridic
Uniunea Europeană – Scurtă istorie (XX)
Cronologie după „Cenăzeanul“ (X)
Plante medicinale, remedii miraculoase (XIX)
Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni
Fotbal – S-a tras cortina
Rețete de bucătărie – Rețete franțuzești
Eseuri
Revista „Morisena”
Jurnale de călătorie - 10 Ţări (VII)

Radu Botiș, Cezarina Adamescu, Constantin Vlaicu – Îndreptar de terapie divină

 Radu Botiș, Cezarina Adamescu, Constantin Vlaicu – Îndreptar de terapie divinăNici o întâlnire între prieteni nu poate fi mai temeinică decât aceea dintre copertele unei cărţi. Ea conferă trăinicie simţămintelor şi bucuria dăruirii totale. Locaşul spiritual al cărţii este acoperămânul ales astăzi pentru a ne împărtăşi gândurile, cuvintele, sentimentele. Este un acoperiş pentru rugă. Locuitori-împreună ai acestui meleag numit Carte, „Gaudeamus igitur” – de spiritul care hălăduie liber şi care poate fi împărtăşit la răspântii, fără să se împuţineze.

Cezarina Adamescu

Iacob-Bencei Ionel, Albu Eugen – „Banatu-i fruncea” & „Ardealu-i mintea”


Iacob-Bencei Ionel, Albu Eugen – „Banatu-i fruncea” & „Ardealu-i mintea”Este o valoroasă datină patriotică aceea de a-ţi iubi şi slăvi locul de baştină. În pedagogia românească a existat chiar un curent numit localismul sau regionalismul educativ, cu ecouri până în zilele noastre. Unul dintre precursori a fost sibianul Petru Şpan (1860-1911), autorul mai multor contribuţii la impunerea unor idei, provenite mai ales din Occident şi din SUA, dar şi din estul Europei, privitoare la valenţele educative ale „vetrei părinteşti", ale poveştilor locale, (adevărate „comori pedagogice"). Acest curent şi-a atins apogeul în deceniul al III-lea al veacului trecut, la Bucureşti, prin trei pedagogi însemnaţi: Apostol D. Culea (1882-1949), I. C. Petrescu (1892-1957) şi Stanciu Stoian (1900-1984).

Morisena nr. 3 (11)/2018

Morisena nr. 3 (11)/2018A apărut revista „Morisena” nr. 3 (11)/2018. Din cuprins:
Dumitru Tomoni – Făgetul în marele război 
Tiberiu Ciobanu – Victor Motogna – 70 de ani de la trecerea sa la cele veșnice 
Valentin Bugariu – Viața bisericească în Banat în timpul păstoririi patriarhului Justinian Marina (1948-1977). Studiu de caz (II) 
Mircea Rusnac – Începuturile Reșiței 
Florin Zamfir – Tragicele evenimente desfășurate în vestul județului Timiș-Torontal, în toamna anului 1944 
Costin Feneșan – Banatul într-o carte italiană din 1685 
Constantin C. Gomboș – Focul căzut din cer 
Dușan Baiski – Grănicerii și contrabanda 
Cristian-Paul Mozoru – Vărădia tradiţională. Obiceiuri şi tradiţii 
Ion Căliman – Făget – Evoluţii istorice 
Constantin-Tufan Stan – Ciprian Porumbescu și folclorul bănățean: „Mândră ca o zână este țăranca din Banat!” 
Ionel Bota – Sensibilitate etnică și confesiune în Oravița și în Țara Carașului (I) 
Gabriela Șerban – Mureșan Constantin – Pirca – unul dintre mulții „necunoscuți” participanți la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 
Memorialistică
Adalbert Gyuris – Carol Loncear 
Recenzii
Adina Nasta – „Columna 2000“/2017 
Adrian Dinu Rachieru – Despre Vărădia, cu dragoste 
Geo Galetaru – Igriș – un sat și o monografie aparte 
Gabriela Șerban – Fișe de lectură: Gătaia 
Iancu C. Berceanu – Partoș – Contribuții monografice 
Cristian-Paul Mozoru – Constantin C. Falcă şi Petru P. Ciurea sau Despre cărţile necesare


Cenăzeanul nr. 3 (141)/2018

Din cuprins: Sfinții Petru și Paul Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad Ziua Eroilor Hramul Bisericii ortodoxe sârbe Hramul Bisericii ortodoxe române – Ruga românească Eveniment cultural memorabil la Dudeștii Noi „Morisena”, la Reșița „Oameni, evenimente, tradiții din Banatul de Câmpie“ Parohia greco-catolică Cenad și parohii ei Curier juridic Amintiri din fotbal (I) O campioană din Cenad: Dr. Irina-Paulina Günther Un colecționar pătimaș: cenăzeanul Milan Ilin Atenţie la documentele copiilor! Cronologie după „Cenăzeanul“ (IX) Plante medicinale, remedii miraculoase (XVIII) Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni Ziua pescarilor cenăzeni Jurnale de călătorie - 10 Ţări (VI) Copacul speranței (I) Fotografii de arhivă   Citește „Cenăzeanul” nr. 3 (141)/2018 />>>Din cuprins:
Sfinții Petru și Paul
Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad
Ziua Eroilor
Hramul Bisericii ortodoxe sârbe
Hramul Bisericii ortodoxe române – Ruga românească
Eveniment cultural memorabil la Dudeștii Noi
„Morisena”, la Reșița
„Oameni, evenimente, tradiții din Banatul de Câmpie“
Parohia greco-catolică Cenad și parohii ei
Curier juridic
Amintiri din fotbal (I)
O campioană din Cenad: Dr. Irina-Paulina Günther
Un colecționar pătimaș: cenăzeanul Milan Ilin
Atenţie la documentele copiilor!
Cronologie după „Cenăzeanul“ (IX)
Plante medicinale, remedii miraculoase (XVIII)
Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni
Ziua pescarilor cenăzeni
Jurnale de călătorie - 10 Ţări (VI)
Copacul speranței (I)
Fotografii de arhivă
 

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank