Morisena nr. 4 (8)/2017

Morisena nr. 4 (8)/2017

Sorin Forțiu – Banologia (III): Magister Paulus Banus de Severin și începuturile cetății Șoimoș
Mircea Rusnac – Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei
Tiberiu Ciobanu – Istoria Banatului Medieval reflectată în opera lui Ion Stoia-Udrea
Constantin-Tufan Stan – 110 ani de la Marea Răscoală din 1907. Ecoul marii tragedii în presa de expresie română din Banat (1)
Dumitru Tomoni – Din corespondența lui Alexandru Mocioni
Nikolaus Horn – Peter Jung – Stefan Jäger – O paralelă sumară
Simion Dănilă – Un poet binecuvântat pentru neamul lui: Peter Jung
Dușan Baiski – Mișcarea Legionară în Banatul Iugoslav
Florin Zamfir – Evoluția vieții economico-sociale la Variaș, între anii 1919-1944
Valentin Bugariu – Contribuţia lui Romulus Vuia la dezvoltarea etnografiei bănăţene
Cornelia Varga – Obiceiuri ale etniilor din Banat, legate de evenimentele importante ale vieții
Constantin Dehelean – Repere culturale vestice. Aradul – o lume a istoriei europene – prin personalități: Gheorghe Brancovici
Ionel Bota – Teatrul Vechi din Oravița. Un monument unicat al barocului vienez în România
Recenzii
Album foto – Nițchidorf

Baiski, Dușan - „Cenăzeanul - 25 de ani“

Baiski, Dușan - „Cenăzeanul - 25 de ani“În acele zile fierbinți din decembrie 1989, fiind de serviciu la apărarea întreprinderii împotriva așa-zișilor teroriști, am avut prilejul de a cunoaște primul jurnalist occidental. Unul venit, tam-nisam, tocmai de la Paris. Acum (martie 2017), am aflat pe Internet că este redactorul-șef al hebdomadarului „Informations ouvrières“ din Paris, fondat în 1958 (potrivit Wikipedia), organ al Partidului Muncitoresc Independent din Franța. M-a întrebat, atunci, în acel decembrie de neuitat pentru mine, ce anume dorim noi, cetățenii români, după ce așa-numitul dictator a fost împușcat fiindcă probabil știa prea multe despre cei despre care nu trebuie să știm nimic ori mai nimic. „Vrem libertatea presei!“, i-am răspuns eu pe nerăsuflate. A zâmbit și mi-a răspuns sec: „Nu există nicio libertate a presei.“ 

Dorcescu, Eugen - Sub cerul Genezei

Dorcescu, Eugen - Sub cerul GenezeiCitind poezia lui Eugen Dorcescu, parcurgând exegeza şi cunoscând îndeaproape Omul, am realizat că mă aflu în faţa unui Poet metafizic, pentru care „Nimic nu e aicea! Totu-i peste...” – înţelegându-se prin „tot” substanţa şi sensul, inaccesibile cunoaşterii pe orizontală. „Totu-i peste”, adică dincolo de aparenţe, într-un univers plămădit din imanenţe şi transcendenţe, seducător, dar şi apăsător, prin misteru-i infinit. Căutând, pe cale intuitivă, dar şi livrescă, esenţa acestui mister abisal, Eugen Dorcescu îşi struneşte instinctul artistic după reperele deduse din studiul sistematic al Bibliei, „Carte a cărţilor”, purtătoare a Cuvântului lui Dumnezeu.

„Kremm, Ana - „Valeapai - 420 de ani“

„Kremm, Ana - „Valeapai - 420 de ani“

Satul Valeapai sărbătorește 420 de ani de atestare documentară. Istoria acestei așezări românești este adusă în conul de lumină al scrisului istoric de către una din fiicele vrednice ale acestuia, doamna profesoară Ana Kremm.
Profesoară de limba latină și director al unui prestigios liceu reșițean, Ana Kremm este cunoscută ca o sensibilă și deopotrivă o talentată scriitoare
Dealtminteri, aceste sensibilități ale sale, pentru poezie și latină, se reflectă și în paginile monografice dedicate satului natal, ea împletind rigoarea latinei cu sensibilitățile ei poetice. Autoarea mărturisește sincer, încă de la bun început, că paginile monografice consacrate satului natal sunt în fapt „o istorie subiectivă”. Demersul doamnei Kremm se înscrie într-o veche tradiție a scrisului istoric bănățean, de investigare monografică a lumii rurale a provinciei.

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank