Cenăzeanul nr. 3 (141)/2018

Din cuprins: Sfinții Petru și Paul Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad Ziua Eroilor Hramul Bisericii ortodoxe sârbe Hramul Bisericii ortodoxe române – Ruga românească Eveniment cultural memorabil la Dudeștii Noi „Morisena”, la Reșița „Oameni, evenimente, tradiții din Banatul de Câmpie“ Parohia greco-catolică Cenad și parohii ei Curier juridic Amintiri din fotbal (I) O campioană din Cenad: Dr. Irina-Paulina Günther Un colecționar pătimaș: cenăzeanul Milan Ilin Atenţie la documentele copiilor! Cronologie după „Cenăzeanul“ (IX) Plante medicinale, remedii miraculoase (XVIII) Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni Ziua pescarilor cenăzeni Jurnale de călătorie - 10 Ţări (VI) Copacul speranței (I) Fotografii de arhivă   Citește „Cenăzeanul” nr. 3 (141)/2018 />>>Din cuprins:
Sfinții Petru și Paul
Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad
Ziua Eroilor
Hramul Bisericii ortodoxe sârbe
Hramul Bisericii ortodoxe române – Ruga românească
Eveniment cultural memorabil la Dudeștii Noi
„Morisena”, la Reșița
„Oameni, evenimente, tradiții din Banatul de Câmpie“
Parohia greco-catolică Cenad și parohii ei
Curier juridic
Amintiri din fotbal (I)
O campioană din Cenad: Dr. Irina-Paulina Günther
Un colecționar pătimaș: cenăzeanul Milan Ilin
Atenţie la documentele copiilor!
Cronologie după „Cenăzeanul“ (IX)
Plante medicinale, remedii miraculoase (XVIII)
Sfaturi de sezon pentru gospodarii cenăzeni
Ziua pescarilor cenăzeni
Jurnale de călătorie - 10 Ţări (VI)
Copacul speranței (I)
Fotografii de arhivă
 

Barbu, Dinu - Mic atlas al judeţului Timiş

Barbu, Dinu - Mic atlas al judeţului TimişLucrarea “Mic Atlas al judeţului Timiş” se impune atenţiei prin bogatul ei conţinut documentar, ca o contribuţie remarcabilă la patrimoniul cultural bănăţean. Elaborată prin munca şi strădania distinsului profesor Dinu Barbu, lucrarea prezintă cititorului o serie de date şi fapte din trecutul istoric şi din prezentul comunităţilor care au trăit şi trăiesc în arealul timişan. Cu acribia cercetătorului, autorul aduce la lumină informaţii preţioase, detaliate, privind viaţa economică, socială, culturală şi spirituală, realizând un ARC peste TIMP şi redând în succinte prezentări monografice informaţii edificatoare privitoare la istoria localităţilor din judeţ şi la situaţia lor contemporană. Sunt incluse importante date despre monumentele istorice, despre evoluţia economică, socială, culturală, despre diferite personalităţi pornite pe cărările vieţii din vatra aşezărilor timişene, despre evenimentele principale care le-au marcat existenţa. O iconografie bine selectată întregeşte textul cu imagini sugestive.

Cenăzeanul nr. 2 (140)/2018

Cenăzeanul nr. 2 (140)/2018Din cuprins:

Spiritualitate
Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Cenad
Modernizarea străzilor continuă
Telemaratonul Speranței ediția a XXV-a
Diplomă pentru revista „Cenăzeanul“
„Cenadul s-a dezvoltat pozitiv în ultimele două decenii“
„Copiii talentați trebuie promovați, indiferent de etnie și comunitate”
Învățătorului meu, Franz Kahles, cu gratitudine!
Cronologie după „Cenăzeanul“ (VIII)
Fișa personalității
Lista cuvintelor românești de origine germană, specifice graiului cenăzenilor
Curier juridic
La târg, la Monor
Uniunea Europeană – Scurtă istorie (XVIII)
Plante medicinale, remedii miraculoase (XVII)
Jurnale de călătorie - 10 Ţări (V)
Rețete de bucătărie

Morisena nr. 2 (10)/2018

Morisena nr. 2 (10)/2018A apărut nr. 2 (10)/2018 al revistei de cultură istorică „Morisena“. Din cuprins:
• Constantin-Tufan Stan – Iosif Tempea și tribulațiile elevilor români la Gimnaziul Maghiar din Lugoj;
• Mircea Rusnac – „Dictatura proletariatului” şi muncitorimea reşiţeană (1945-1954); 
• Florin Zamfir – Comuna Variaș în anii statornicirii regimului comunist în România;
• Ion Căliman – Banatul de nord-est – zonă a Făgetului;
• Ioan Hațegan – Scurt istoric al comunei Beba Veche;
• Ionel Bota – Anul 1868. Eminescu la Oravița; 
• Sorin Forțiu – Banologia (V): Despre un criteriu metodologic greșit (Holban, 1962); 
• Gabriela Șerban – Filip Matei – artist și patriot – 165 de ani de la naștere; 
• Claudiu Călin – Lista episcopilor vechii dieceze de Cenad;
• Alexandru Kósa, Ioan Hațegan – Din cronologia Banatului imperial (Anul 1719); 
• Valentin Bugariu – Viața bisericească în Banat în timpul păstoririi patriarhului Justinian Marina (1948-1977). Studiu de caz (I); 
Aniversare
• Gabriela Șerban – Prof. dr. Dumitru Jompan la 80 de ani;
Recenzii
• Adrian Magina – „Diplomatarivm Banaticvm”; 
• Tatiana Ostroveanu – Legendele Timișoarei;
• Gabriela Șerban – Medalioanele Unirii.

 

Borchin-Dorcescu, Ioana-Mirela – Celesta

Borchin-Dorcescu, Ioana-Mirela - CelestaÎntr-o seară posacă de iarnă, după ore, când îmi strângeam lucrurile, s-a apropiat o studentă de catedră. Cu un zâmbet sfios, s-a aplecat spre mine, de parcă ar fi vrut să rămână totul între noi, şi m-a întrebat: Doamna profesoară, cum vorbiţi dumneavoastră cu soţul...? Ce era să-i răspund, de unde să încep, unde să mă opresc? De fapt, pentru mine conta mai mult decât orice că ea se întrebase asta, că o preocupa aşa ceva... Oare chiar încercase să-şi închipuie felul cum vorbeşte profesoara ei cu Teodoru? M-a surprins că nu i-a spus pe nume, ci s-a referit la el în calitate de soţ al meu, al doamnei profesoare! Nu-mi venea să cred că am stârnit o asemenea curiozitate în rândul studenţilor! Am început să-i povestesc, cu o însufleţire nouă, cum am primit, în acest an, ceea ce, poate, de mult mi se cuvenea, dar pentru care niciodată nu e prea târziu...

Scriitorii și Internetul

...

Micea Pora

"Legătura  mea  cu  internetul, admitând  că  sunt  şi  scriitor, este  în  primul  rând  una  de  necesitate. Nu  aş  putea  fără  acest  mecanism  extraordinar  să  întreţin  legături  rapide, constante, cu  prieteni, reviste, tot  felul  de  bârfitori,  unii  chiar  cu  haz, să  fiu  cât  de  cât  la  curent  cu  ce  se  mai  scrie,  se  mai  spune,  cu  prioritate  în  lumea  literară. 

Dan Florița-SeracinApariţia internetului, a celui mai important nou mijloc de comunicare, a revoluţionat literalmente într-un timp extrem de scurt lumea. Scriitorimea s-a dorit curând implicată în fenomen, sedusă de facilitatea inimaginabilă, până mai deunăzi, a răspândirii literaturii.
Ion Pachia-TatomirescuO mulţime de „unghiuri de fugă“ înrăzărit-semantică este de aşteptat a se releva dinspre binomul tradiţional („clasic“ / „postmodernist“) – modern („modernist“, „avangardist“ „transmodernist“ etc.), desigur, prin binevenita „anchetă“ despre relaţia Scriitor-Internet...
Cristian ContrașÎntr-o bună dimineață, când poetul orășelului nostru se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, își dădu seama că lumea din jurul lui s-a schimbat. Când a ajuns la ziarul de mic tiraj la care lucra, directorul l-a chemat în biroul lui și i-a spus că nu mai are nevoie de el. 
Liliana ArdeleanMă întrebaţi despre relaţia mea cu internetul. Poate cel mai adecvat răspuns este faptul că am fost pentru o vreme directorul editorial pentru România al editurii on-line Globus, din S.U.A.  De la bun început am considerat că internetul poate constitui o poartă de relansare a literaturii, în special către tineri.
Constantin-Tufan StanConstantin-Tufan Stan - Internetul, una dintre minunile tehnologiei informaţionale contemporane, a devenit un instrument de lucru indispensabil pentru orice cercetător care se respectă, invitând la fascinante incursiuni în spaţiul bibliotecilor virtuale. 
Constanța MarcuConstanța Marcu - Anul 2003 a fost anul în care am început să  descopăr (cu multă insistenţă şi răbdare, ce-i drept) binefacerile uimitoare ale lumii virtuale. Începusem să lucrez la Acoperământul (Jurnalul închipuit al Mariei de Mangop), Editura Augusta Artpress, 2004.
Eugen DorcescuEugen Dorcescu - Cu mulţi ani în urmă, prin 2000, cred, Duşan Baiski m-a anunţat că, într-un impuls de gentileţe colegială, postase pe Internet una din cărţile mele – Pildele în versuri (Editura Marineasa, 1998).
Ion Marin Almăjan

Etnografie

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank